EXCLUSIV | Ecaterina Andronescu, de patru ori ministru, analizează greva profesorilor și legile Educației. „Trăiesc momentul cu îngrijorare”
Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educației – a declarat – într-un interviu pentru Gândul – că primul lucru care i-a lipsit școlii românești de-a lungul timpului a fost finanțarea. Aceasta a recunoscut că este îngrijorată pentru soarta elevilor din ani terminali – în contextul grevei generale din învățământ – dar că înțelege și perspectiva profesorilor, mărturisind că pentru dascăli nu a existat niciodată o strategie, astfel încât în fiecare an să fie atrași în sistemul de învățământ cei mai buni din fiecare generație.
Ecaterina Andronescu – cea care a avut patru mandate la conducerea Ministerului Educației – consideră că un alt motiv pentru care programele și legile din învățământul românesc au fost de multe ori perdante o reprezintă și frecventa schimbare a miniștrilor Educației, neexistând un element de constanță și de continuitate, indiferent de culoarea politică a miniștrilor din educație ajunși la guvernare.
Reamintim că, în plină grevă a profesorilor, proiectele Legilor Educației au fost aprobate luni de Senat, fiind ulterior trimise la promulgare, Ligia Deca – actualul ministru al Educației – vorbind despre „un moment istoric în care, după 12 ani, avem o nouă lege a educaţiei, a treia în perioada postdecembristă.”
„Sunt și eu profesor, mă uit la alte meserii cum sunt salariate”
„Într-adevăr, mă gândesc la cei care se află în anii terminali ai ciclurilor gimnaziale, respectiv liceal, și așteptă examenele. Ei nu au nevoie de un stres suplimentar. În același timp, nu am cum să nu-i înțeleg pe profesori.
Sunt și eu profesor, mă uit la alte meserii cum sunt salariate și nu am cum să nu fiu foarte tristă când pentru profesori nu a existat niciodată o strategie, în așa fel încât în sistemul de învățământ, să atragem pe cei mai buni din fiecare generație”, a punctat fostul ministru al Educației.
„Se îndreaptă spre învățământ cei care nu-și găsesc un loc de muncă mai bine plătit în altă parte”
„Dacă ne gândim ce i-a lipsit școlii românești de foarte mulți ani de zile pe primul loc aș așeza finanțarea, pentru că finanțarea este cea care face cariera didactică atractivă sau nu. Or, de foarte mulți ani de zile, constatăm că se îndreaptă spre învățământ cei care nu-și găsesc un loc de muncă mai bine plătit în altă parte.
De aceea, înțeleg atitudinea liderilor de sindicat în această perioadă și sper ca decidenții să găsească soluții care nu trebuie implementate poate mâine, dar trebuie să le dea o siguranță profesorilor că sunt respectați, că sunt așezați la locul pe care-l merită prin rolul lor în societate și sigur, de ce nu, profesia să devină mai atractivă.
Apoi, frecventa schimbare a miniștrilor Educației ne-a pus în situația să nu mai fie continuate programele sau strategiile unuia dintre miniștri și dacă ne uităm în istorie – și sigur că facem reverențe în fața memoriei lui Spiru Haret – nu avem cum să nu ne uităm în perioada în care a fost ministru și care a însumat 11 ani. O perioadă suficient de mare încât să-ți elaborezi o strategie, s-o aplici și să corectezi eventualele sincope sau puncte nevralgice pe care le-a generat.”
„Un învățământ prins, într-un fel de chingi, nu poate evolua”
Fostul ministru al Educației a făcut și o analiză privind noile Legi ale Educației, despre care susține că ar fi trebuit să dea mai multă autonomie școlilor, respectiv, o mai mare autonomie profesională dascălilor.
În plus, Ecaterina Andronescu susține că, în contextul digitalizării și tehnologizării – ar fi insistat pe o lege a învățământului superior care să trimită spre profesiile viitorului, tocmai pentru a produce absolvenți școliți în domeniile de bază din câmpul muncii.
„Cred că admiterea în liceu o să genereze probleme și nu o să creeze o mai bună echitate în raport cu elevii care susțin acest examen și după aceea acced în liceu sau într-un liceu profesional. Este un lucru pe care, cu siguranță, îl vom resimți în momentul în care se va aplica, nu pozitiv, ci negativ. A doua chestiune este legată de examenul de Bacalaureat, puțin cam prea încâlcit în disciplinele pe care le propune noua lege a educației. Este un examen al maturității și care nu trebuie să fie un concurs, ci o evaluare a maturității prin acumulare de cunoaștere.
Mi-aș fi dorit, dacă discutăm tot despre lege, mai multă autonomie școlilor și mai multă autonomie profesională dascălilor. Cred că un învățământ prins într-un fel de chingi nu poate evolua. Apoi, m-aș fi așteptat ca în această lege să existe o bonificație pentru absolvenții de licee pedagogice, pentru că în mod clar sunt mai buni pedagogi decât cei care nu au terminat un astfel de liceu.
La modul general, spre învățământul superior, aș fi insistat puțin pe profesiile viitorului, pentru că, după opinia mea și după ceea ce se întâmplă în lume, cei mai mulți vorbesc despre faptul că, până în 2030, 50% din actualele job-uri dispar și atunci fără îndoială trebuie să ai cu ce să le înlocuiești. Și atunci, o lege a învățământului superior spre profesiile viitorului, mi se pare că ar fi fost potrivită să fie în lege.”
„Sistemul de învățământ fără profesori, elevi și părinți nu există”
„Avem profesori buni, trebuie să avem și părinții cu care să dialogăm permanent, pentru că relația între elevi și școală se generează acasă, în modul în care părintele vorbește cu copilul lui despre școală și despre comportamentul pe care ar trebui să-l aibă și elevul și profesorul în relația aceasta cu părinții.
Sistemul de învățământ fără profesori, elevi și părinți nu există. Iar dacă ne uităm la cele mai performante școli sunt acelea în care părinții au ținut foarte aproape de copiii lor. Ar fi perfect dacă am avea valabilă această ecuație în toate școlile din România”, a conchis Ecaterina Andronescu.
Ministrul Ligia Deca: „Ne asigurăm că ajutăm în mod real tinerii din România să-şi urmeze visul”
În calitate de for decizional, Senatul a adoptat luni, cu 79 de voturi „pentru” şi 28 „împotrivă”, proiectul de lege privind învăţământul superior.
Ministrul Educaţiei, Ligia Deca, a declarat în plen că legea învăţământului superior, parte a pachetului de legi „România Educată”, vine în completarea legii învăţământului preuniversitar, fiind astfel asigurată o abordare „coerentă şi predictibilă a procesului educaţional.”
„Prin intermediul reformelor propuse ne asigurăm că ajutăm în mod real tinerii din România să-şi urmeze visul, să-şi aleagă cariera care li se potriveşte, dar mai ales să fie cetăţeni activi ai României democratice.
În cadrul acestui proiect legislativ au fost incluse programe menite să combată abandonul universitar, să ofere studenţilor care au nevoie de o a doua şansă pentru a-şi continua studiile, să se implice în decizii ca beneficiari direcţi şi parteneri valoroşi, înţelegând să aplice mai bine noţiunile de etică şi integritate academică.
Totodată, ne-am asigurat că învăţământul superior românesc va avea o puternică dimensiune de internaţionalizare, element pe care îl considerăm esenţial atunci când vine vorba despre performanţă”, a precizat Ligia Deca după adoptarea proiectului.
CITIȚI ȘI: