ENERGY NOW III. Dan Drăgan, expert în energie, Ministerul Energiei: „Orice măsură de ajutor pe care Guvernul o realizează implică și resurse financiare”

Publicat: 06/04/2022, 13:26
Actualizat: 06/04/2022, 13:57

Dan Drăgan, expert în energie în Ministerul Energiei, a vorbit, la a treia ediție a Conferinței Energy Now organizată de Gândul, despre impactul măsurilor de ajutor guvernamental pentru consumatorii casnici și industriali.

Noua schemă de ajutor a fost adoptată de Guvern, în 18 martie, pentru susținerea facturilor la energie electrică și gaze naturale, ce vizează perioada de la 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, deci la finalul primei scheme care acorda facilități.

„Cu siguranță orice măsură de ajutor pe care Guvernul o realizează pentru a veni în întâmpinarea consumatorilor finali, casnici sau industriali, orice formă de ajutor, implică și resurse financiare.

Trebuie să conștientizăm și faptul că majoritatea companiilor prin impozitele pe care le plătesc, care erau în piața de gaz înainte de această ordonanță și impozitele suplimentare colectate de statul român de la producător peste plafonul de 450 de lei vor asigura o mare parte din necesarul plafonării prețurilor.

Vreau să și remarc, în ultima săptămână, am văzut o fluctuație semnificativă pe piețele bursiere, inclusiv în România, o evoluție a prețurilor datorată mai multor factori, poate conduce către niște prețuri care să reducă povara, intensitatea ajutorului pe care Ministerul Finanțelor îl alocă din bugetul de stat.

Deciziile Guvernului prin alocarea unui segment foarte semnificativ din rezultatul financiar al celor două societăți către investiții aceste sume se vor regăsi, le vor ajuta să pună în funcțiune noi capacități de producție, pentru a veni în întâmpinarea necesităților. La nivelul Romgazului, banii sunt canalizați către investiții, extracții onshore, sperăm să fie canalizați, cu siguranță, spre exploatarea din Marea Neagră, care va veni și ea, unde vor fi necesare resurse semnificative.

La nivelul  Nuclearelectrica banii vor asigura retubarea la unitatea 1, dezvoltarea unităților 3 și 4 de la Cernavodă, care vor fi realizate. Noile investiții nu își vor vedea efectul în câteva luni, dar proiectele de investiții au nevoie de o perioadă de timp.

Cele mai simple în domeniul fotovoltaic au nevoie de o perioadă de implementare de minim 1 an și jumătate, 2 ani de zile”, a declarat Dan Drăgan, la a treia ediție a Conferinței Energy Now organizată de Gândul.

Când vedem gazul din Marea Neagră

„După cum a declarat și dl ministru Popescu, este așteptat ca gazul extras din Marea Neagră, prima parte, a companiei care derulează deja această operațiune acolo, să intre la jumătatea anului. Aportul pe care îl va aduce va fi la 1 miliard de mc / an. Va reduce considerabil din importul României, va contribui la o mai bună furnizare a gazelor la nivel intern.

O altă companie se află în discuții foarte avansate pentru preluarea unei părți din acțiunile companiei care va face explorarea în Neptun Deep. Ne așteptăm ca mult anunțata modificare a legii offshore să ducă la o decizie finală vis a vis de investiții.

Primele extracții în Neptun Deep vor fi la finele anului din 2026”, a mai spus Dan Drăgan.

Centrala de la Iernut

„Pot să vă spun că la centrală e o istorie mai veche, conducerea executivă caută toate soluțiile posibile pentru a debloca investiția. Din păcate consorțiul care a câștigat acum câțiva ani licitația a avut probleme și vă asigur că suntem în permanent contact, inclusiv cu providerii de tehnologie, pentru ca unitatea să fie pusă în funcțiune cât mai repede”, a explicat acesta.

Despre centrale pe cărbune

„Avem două mari companii, Complexul Energetic Hunedoara și CE Oltenia. La CE Hunedoara compania se află în insolvență. Sperăm ca administratorul judiciar, alături de cel special să reușească să vină cu un plan de restructurare care să fie validat de către creditorii companiei și dorim realizarea unor noi capacități la Deva, iar pentru Paroșeni urmărim inclusiv dezvoltarea unei unități flexibile pe gaz. La Oltenia a fost aprobat planul de restructurare, la începutul anului, se prevede realizarea unei capacități de 725 MW și a două unități una de 200 una de 400, peste 1,2 GW în unități flexibile de gaz pe ciclu combinat.

Dacă vorbim de necesarul de investiții al României ne gândim la toate investițiile, necesarul este la un nivel de zeci de miliarde de euro. Dar ce pot să vă transmit este că deja aceste investiții se văd în piață și primii pași au fost făcuți.

Planul de restructurare al CE Oltenia a fost aprobat de comisie, finanțarea se află în ultima fază de avizare prin fonduri de modernizare.

Aproape 400 de milioane de euro sunt pentru Transelectrica. Sperăm să avem spre finalul săptămânii să avem confirmarea aprobării lor. Vorbim de o schemă suport de 1,1 miliarde euro pentru schemele de distribuție, care trebuie întărite.

Vorbim de PNRR, unde am lansat primul call pentru 457 milioane euro pentru surse regenerabile, cu dedicație specială pentru eoliene și fotovoltaice. Urmează call-urile din PNRR pentru cogenerarea de înaltă eficiență, producția de hidrogen prin electrolizoare, creșterea eficienței industriale. Nu aș uita aici, vom lansa către sfârșitul trimestrului 2 și call-ul de proiecte pentru stocarea energiei. Sperăm că până la sfârșitul anului la 1,2 miliarde euro, call-uri de proiecte lansate, urmează 1,1 pentru rețelele de distribuție, sume considerabile, alocate pentru investiții, pentru operatori și acumularea acestor noi investiții”,  a conchis Dan Drăgan, la a treia ediție a Conferinței Energy Now organizată de Gândul.

Prețurile stabilite prin noua ordonanță

„Românii vor avea parte de susținerea Guvernului pentru plata facturilor la energie pentru încă un an de zile! De noile măsuri, care intră în vigoare de la 1 aprilie, la energie electrică beneficiază 8 milioane de gospodării, iar la gaze naturale toate gospodăriile racordate, indiferent de consum”, a anunțat ministrul Energiei, Virgil Popescu, după decizia Executivului de adoptare a noii ordonațe de urgență.

Astfel, la energie electrică, conform noii OUG:

prețul final facturat pentru consumatorii casnici este

  • maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
  • maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;

prețul final facturat pentru consumatorii noncasnici – cu excepţia celor mai mari consumatori industriali – este:

  • maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici, fărp limită de consum

La gaze naturale,

Prețul facturat pentru clienții casnici este:

  • maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, fără limită de consum

Pentru clienții noncasnici:

  • maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în celor al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.

Noua OUG prevede ca cei doi producători de gaze din România vor fi obligați să vândă o parte din gazele din producția internă la prețuri fixe.

Federația ACUE, condusă de Daniela Daraban în calitate de director executiv, reprezintă cele mai importante grupuri din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, respectiv CEZ România, E.ON România, Electrică SĂ, ENEL România, ENGIE România, Gaz Est, cu un număr total de peste 24.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de Euro. Valoarea totală a investițiilor realizate de membrii ACUE în perioada 2005-2021 depășește 11 miliarde de euro, potrivit reprezentanților Federației.

Federația a transmis în numeroase rânduri că furnizorii de energie cumpără ceea ce este disponibil pe piața angro. În baza informațiilor publice, costul furnizorilor cu achiziția energiei reprezintă, în medie, 40-50% din factura de energia electrică și 60-70% din cea pentru gaze. La costul de achiziție se adaugă taxe de rețea, alte taxe și tarife și o marjă brută de furnizare, în medie, de maximul 5%.

Mihai Georgescu
Mihai a urmat cursurile Facultății de Jurnalism din cadrul Universității București între anii 2009-2012, după un an petrecut la SNSPA. A lucrat la numeroase publicații, dar și în agenții de presă românești și din Europa. Scrie la citeste mai mult