EXCLUSIV VIDEO | Bucureștiul, sub Big Brother cu recunoaștere facială în trafic. Noul sistem încalcă intimitatea șoferilor? Fost șef al Poliției Rutiere: ”Te trezești cu amendă și nu știi cine și de ce a aplicat-o. Când va produce efecte, o să înceapă circul”

Drumurile publice din toată țara vor fi monitorizate cu radare fixe și camere de supraveghere cu recunoaștere facială. Legea care stabilește măsuri de eficientizare a monitorizării traficului rutier este în vigoare din 2 ianuarie 2023, iar camerele de supraveghere cu recunoaștere facială au fost deja montate, într-o primă fază, în 19 intersecții din Capitală. Lucian Diniță, fost șef al Poliției Rutiere, a spus, pentru Gândul, că noul sistem ridică mai multe semne de întrebare, care ar fi trebuit lămurite înainte de aplicare. El spune că este important ca șoferii să știe cine face monitorizarea și centralizarea acestor imagini, pentru a da garanții că nu se încalcă regulile de intimitate individuală și că imaginile sunt stocate în condiții de siguranță. 

• Camerele de supraveghere vor permite recunoașterea facială atât a șoferului, cât și a pasagerului aflat pe locul din dreapta și pot să citească numerele de înmatriculare, să măsoare viteza pe care o are mașina și să detecteze dacă șoferul vorbește la telefon în timp ce conduce.
• Primăria va fi cea care va colecta datele și le va transmite, ulterior, poliției, pentru ca șoferii care se abat de la legislația rutieră să fie sancționați, iar toți cei care vor încălca regulile vor primi amenzile acasă.
• Demersul de montare a acestor sisteme digitale de monitorizare în trafic face parte din strategia națională de siguranță rutieră 2022-2030 și include instalarea a 300 de radare mobile și 500 de camere video pe șosele.
• Fiecare radar mobil va costa aproximativ 12.850 de euro, iar fiecare cameră are un preț mediu de 62.500 de euro.

Sistemul video de detectare facială a stârnit controverse, iar unii oameni se tem că, sub pretextul faptului că astfel va fi redus numărul accidentelor rutiere, le-ar putea fi încălcat dreptul la viață privată.

Mulți dintre șoferi cred însă că noul sistem de supraveghere va aduce mai multă disciplină în trafic, iar unii sunt de acord ca imaginile faciale să fie stocate și folosite în cazul în care încalcă regulile de circulație.

Întrebat ce părere are despre camerele de supraveghere cu recunoaștere facială, montate în intersecția dintre Șoseaua Andronache și Șoseaua Colentina din Capitală, un bărbat a spus că i se par „foarte bune” și le consideră utile, ca „să nu mai fie accidente, să nu se mai bage lumea în intersecție, pe roșu”.

În ceea ce privește colectarea informațiilor cu caracter personal și păstrarea lor într-o bază de date, șoferul a precizat: „La bancă te duci cu buletinul, nu? E același lucru, cu poză, cu tot. Atât timp cât sunt stocate și păstrate în siguranță (n.r – datele), nu mă deranjează”.

„Nu prea îmi plac mie astea, că na… Păi cum adică? Uite, eu merg fără centură, de obicei. Dacă vreau să mai merg așa normal… Dacă trec pe roșu, îmi iau și permisul. Nu e niciun avantaj pentru mine”, a fost răspunsul unui tânăr.

„Deocamdată nu sunt în temă cu această măsură, dar cred că va fi utilă. Nu știu, din punctul meu de vedere, ca un conducător auto, să fie puțină ordine și, atunci, cred că e totul OK”, a afirmat un bărbat.

„Au montat camerele ca să vadă identitatea oamenilor, când au nevoie”

Întrebat dacă i se pare o idee bună ca informațiile personale să îi fie introduse într-o bază de date, șoferul a răspuns: „Dacă așa vrea conducerea, ne supunem. Ce putere avem noi? Suntem simpli oameni”.

„Eu cred că sunt OK”, a răspuns un alt bărbat, întrebat despre utilitatea camerelor de supraveghere cu recunoaștere facială. Deși consideră că „este foarte bine” ca sistemul video să fie implementat în intersecțiile Capitalei, bărbatul nu ar fi acord să îi fie preluate datele personale.

„Nu, nu mi se par utile (n.r – camerele de supraveghere). N-am crezut că sunt aici cu recunoaștere facială”, a fost răspunsul unui șofer din trafic.

În primul rând, cred că ar trebui să fim informați despre ceea ce fac aceste camere, pentru că eu consider că este o atingere la intimitate”, a mai spus bărbatul, menționând că nu ar fi de acord ca datele personale să îi fie colectate fără aprobarea sa.

Întrebat de ce autoritățile au decis montarea camerelor de supraveghere cu un astfel de sistem, un alt bărbat a răspuns: „probabil să vadă identitatea oamenilor, când au nevoie”. „Cred că toate țările deja urmează exemplul acesta și este OK”, a mai spus șoferul, precizând că i se pare util sistemul video de supraveghere facială.

Foarte bune sunt (n.r – camerele de supraveghere). În caz că îl prinde (n.r – pe vinovat), o declară pe bunica, așa că mai bine să-i vadă mutra. E mult mai bine, să știți. Și tupeul cu care se bagă în față, la semafor, și toate alea”, a precizat un bărbat care se afla la volanul mașinii.

Întrebat dacă este de acord cu preluarea datelor cu caracter personal, șoferul a menționat: „Dacă am făcut ceva rău, da. Sunt conducător auto și vedeți că lucrez pentru o firmă farmaceutică și nu am avut probleme de genul acesta. Când am greșit, am plătit. Când nu, asta e. Ne vedem de treabă”.

„În 2010, se luase măsura ca filmarea să fie din spate, nu din față”

Lucian Diniță, fost șef al Direcției Rutiere din Poliția Română, a declarat, pentru Gândul, că o problemă majoră a acestei reglementări o reprezintă faptul că banii din amenzi se vor duce la bugetele publice locale, și nu la cele centrale, cum este în prezent.

”E un pic cu dus și întors. De fapt, este o completare la ANPR – sistemul acela de identificare a plăcuțelor cu numere de înmatriculare.

De acord cu recunoașterea facială, deși, din câte îmi aduc eu aminte, la nivelul Uniunii Europene s-a pus întotdeauna problema vizavi de intimitatea celui care este la volan.

El a existat, ca aplicație, și pe DN1, în anii 2000. Atunci, se luase măsura ca această filmare să fie făcută numai din spate, nu din față, doar pentru situațiile când este vorba de infractori căutați peste tot etc.

Întrebarea care se pune acum este alta: foarte bine, este minunat că este implementat un astfel de sistem, dar unde se duc banii aceștia? Se duc la autoritățile publice locale, nu? Investiția a cui e, a Guvernului? Deci Guvernul investește în aceste sisteme – că înțeleg că este și în PNRR – și banii aceștia se duc la autoritatea publică locală”, a afirmat Lucian Diniță.

”Cine supraveghează această monitorizare? Cineva trebuia să explice care este obiectivul”

Deși experții subliniază faptul că sistemul va recunoaște, pe baza trăsăturilor faciale, doar condamnații, persoanele urmărite şi dispăruții, fostul șef al Direcției Rutiere din Poliția Română semnalează faptul că scanarea chipului ar putea încălca Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR).

„Se va face chestiunea aceasta cu recunoașterea facială și la ce va folosi? Numai în cazul în care ai urmăriți internațional, național sau infractori periculoși. La un moment dat, se va ajunge la stadiul la care cei de la Protecția Datelor cu Caracter Personal s-ar putea să aibă o reacție la chestia asta. Eu îmi aduc aminte de proiectul din 2010, când a fost vorba de acele bodycam-uri – pe care am văzut că acum le-au introdus, dar în 2010, când le-am introdus eu experimental, a fost scandal, iar cei de la Protecția Datelor cu Caracter Personal au zis că nu poate fi filmat sau înregistrat un om fără acordul lui.

Atunci nu era valabil, nu era corect și încălca toate regulile de intimitate individuală. În schimb, acum se poate, nu? S-a schimbat ceva? Dacă treci pe roșu și te filmează, nu știi prin ce căi și cum va ajunge figura dumneavoastră transpusă pe cine știe ce site-uri sau în alte condiții?

Cine supraveghează toată chestia aceasta? Trebuia să fi ieșit cineva care să explice clar în ce constă, ce se întâmplă, cum se acționează și care este obiectivul. Te trezești cu fel de fel de chestii, care, după aceea, încep să-și arate efectele negative și încep iarăși, în Parlament, să o ia de la început, că s-a greșit.

Aici este toată problema. Klaus Iohannis a promulgat și completarea la Legea circulației, că Poliția Locală poate să aplice fel de fel de sancțiuni. Poliția Locală nu este același lucru cu Poliția Națională. De fapt, cine este Poliția Locală? Comunitarii. Dacă ajung datele dumneavoastră pe mâna ălora … Cam cum credeți că va fi dacă ajunge la un comunitar care are două clase și un trimestru?”, a mai spus Lucian Diniță.

„În 2009, am sistat lucrul cu aceste camere, din cauza unor nereguli”

În acest context, Lucian Diniță este de părere că nu există persoane competente care s-ar putea ocupa de monitorizarea și centralizarea datelor cu caracter privat ale cetățenilor care participă la trafic.

„În momentul în care se spune că au fost montate, trebuie să existe un dispecerat, lucrători care să proceseze ceea ce se întâmplă. Păi cine face chestia asta – Poliția Locală, Poliția Națională? Nimeni nu spune nimic. Te trezești cu o amendă de la cine? Nici nu știi cine e.

Se ține cont de faptul că, în 2009, eu am sistat lucrul cu aceste camere fixe din cauza unor nereguli pe care le-am constatat în timp bun? Când vor începe să-și producă efectele, atunci o să vedeți că începe circul. Cine a făcut constatarea? A făcut-o el direct sau a făcut-o cu mijloacele care sunt în dotare? Acelea sunt omologate sau nu, care este regimul lor și așa mai departe.

Pe genunchi, poți sa le faci repede, dar, ulterior, când ajungi la o instanță, ăla începe să îți ceară. Eu am constatat și altul aplică sancțiunea – ce-i asta? Te trezești cu o amendă și nu știi ce să faci, de unde e, cum e, cine a aplicat-o, de ce a aplicat-o, de ce apar eu?”, a mai spus fostul șef al Direcției Rutiere din Poliția Română.

Big Brother cu recunoaștere facială, în 19 intersecții din București

În Capitală, până acum sunt puse sisteme de monitorizare a traficului în 19 intersecții:

• Șoseaua Odăii – Șoseaua București-Târgoviște;
• Șoseaua Odăii – Șoseaua Bucureşti-Ploiești;
• calea ferată din zona Șoseaua Pipera;
• legătura cu autostada A3 din strada Gherghiței;
• Bulevardul Dimitrie Pompeiu – Șoseaua Petricani;
• Intrarea Andronache – Șoseaua Andronache;
• Șoseaua Andronache – Șoseaua Colentina;
• Șoseaua Fundeni – Aleea Lacului;
• Șoseaua Pantelimon – strada Gara Cățelu;
• Bulevardul Theodor Pallady – strada Drumul între Tarlale;
• Bulevardul Unirii – strada Nicolae Teclu;
• Șoseaua Olteniței – strada Cheile Turzii;
• Șoseaua Berceni – Centura Capitalei;
• Șoseaua Giurgiului – strada Căruței;
• Bulevardul Măgurele – strada Santimbru;
• Șoseaua Alexandriei – strada Aliman;
• Prelungirea Ghencea – Centura Capitalei;
• Centura Capitalei – Bulevardul luliu Maniu;
• Centura Capitalei – Șos. Chitilei.

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a anunțat că, în viitor, camerele video și radarele fixe omologate vor fi instalate în toată țara, pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale pe care o administrează.

Locurile în care vor fi plasate vor fi obligatoriu semnalizate prin montarea, înaintea locului amplasării, a unui indicator de informare de către CNAIR. Compania va avea datoria de a informa locul în care sunt plasate aceste sisteme și pe propria pagină de internet.