Escrocheriile din mediul online sunt tot mai frecvente în România, iar metodele utilizate de infractori devin din ce în ce mai elaborate. De la apeluri care imită perfect telefoanele primite de la bănci și până la materiale video falsificate cu ajutorul Inteligenței Artificiale, tot mai mulți români cad pradă unor înșelătorii bine puse la punct.
Un tipar tot mai prezent este cel al investițiilor fictive, fenomen care, potrivit experților, a devenit dominant la nivel european.
În special promisiunile legate de câștiguri rapide din criptomonede atrag un număr mare de persoane. Astfel, românii ajung să trimită bani către platforme aparent credibile, dar care dispar fără urmă imediat după transferul sumelor cerute.
„Știind cum funcționează, m-a prins cumva pe subiect și mi-a câștigat încrederea. Mi-a recomandat să merg să depun banii la un ATM de cripto, explicând că vor ajunge direct în contul meu”, a povestit o victimă pentru Știrile ProTv.
O metodă frecvent utilizată este spoofing-ul – apeluri telefonice primite de la numerele ce par oficiale ale unor instituții bancare. În realitate, aceste telefoane sunt date de escroci. Sub pretextul unor măsuri de securitate pe care le ia banca, victimele sunt convinse să transfere fonduri în conturi așa-zis sigure. În felul acesta, românii înșelați își pierd toate economiile.
În același timp, spațiul online este invadat și de conținut deepfake – videoclipuri realizate cu ajutorul tehnologiei avansate, care utilizează imaginea unor persoane publice pentru a promova scheme false de investiții.
„Vedem foarte multe reclame cu fețe cunoscute, dar care sunt sigur generate cu IA și sunt false”, avertizează Ilie Pușcaș, manager al unei companii de criptomonede.
Pe rețelele sociale circulă și alte forme de înșelăciune: linkuri-capcană, oferte de muncă inexistente sau solicitări de a primi sume de bani în conturi personale, pentru ca apoi aceștia să fie transferați mai departe. Astfel, unii utilizatori ajung să fie folosiți drept intermediari în aceste escrocherii.
„Ești rugat să primești bani în cont, apoi să îi transferi mai departe, prin cripto ATM sau servicii de transfer rapid. Banii provin din activități ilegale”, a explicat Alin Becheanu, director al unei structuri care monitorizează fraudele informatice.
Statisticile arată că, în ciuda numărului mare de cazuri, șansele de a recupera sumele pierdute sunt infime. Doar 4% dintre persoanele înșelate reușesc, într-un final, să își recupereze banii.
CITEȘTE ȘI:
Numele Andreei Marin și al Andreei Esca, folosite în mediul online pentru escrocherii