Înălțarea Domnului, sărbătoare importantă pentru creștini. Tradiții și obiceiuri – ce să nu faci niciodată în această zi

Înălțarea Domnului se sărbătorește, în acest an, de credincioșii ortodocși, pe 25 mai, la 40 de zile de la Paște. Sărbătoarea se mai numeşte în popor şi Ispas, de la cuvântul de origine slavonă Supasu, care înseamnă Mântuitorul.

Înălțarea Domnului cade întotdeauna la 40 de zile după Înviere, de aceea se serbează mereu în joia saptamănii a şasea după Paşti. Deşi sărbătoarea are o bază biblică şi s-a prăznuit de timpuriu, mărturii scrise despre existenţa ei avem doar din secolele III – IV. Sărbătoarea a căpătat o importanţă deosebită după ce Sf. Împărăteasă Elena, mama Sf. Constantin cel Mare, a construit o biserică măreaţă pe muntele Măslinilor, de unde se înălţase Domnul şi unde sărbătoarea se prăznuia cu mare fast.

Înălțarea Domnului este sărbătoarea în care Biserica amintește, în fiecare an, de ultimul eveniment din viaţa pământeană a Mântuitorului. Prin înălţarea Sa la cer, se încheie activitatea Sa de răscumpărare a neamului omenesc din robia morţii şi a păcatului.

FLASH NEWS Un creator de conţinut belgian face reclamă dansurilor româneşti pe platformele online. Ed People a scos în lume hora, sârba, dar şi pe români

16:14

CONTROVERSĂ Iancu Guda a identificat 5 categorii de patrioți. Postarea care aprinde internetul

15:59

Evenimentul Înălţării este amintit în Sfintele Evanghelii şi descris pe larg în cartea Faptele Apostolilor. Se spune că, după Învierea sa din morţi, Mântuitorul s-a arătat Sfinţilor Săi ucenici şi Apostoli, timp de 40 de zile, prin multe semne doveditoare.

Înălțarea Domnului. Tradiții și obiceiuri

De Înălțare, în unele zone ale țării, se leagă frunze de nuc peste brâu, pentru că Mântuitorul le-ar fi purtat în momentul Înălțării. În alte zone, fetele și feciorii se duc în pădure să culeagă frunze de alun cu care fac vrăji de dragoste sau pentru a le folosi că plante tămăduitoare.

Se zice că Cerurile sunt deschise de la Paști până la Înălțare, iar cei care mor în această perioada nu mai trec prin Judecata de Apoi și ajung direct în Rai.

De Înălțarea Domnului se înroşesc ouă, se pregătesc bucate, întocmai ca la masă de Paşti, iar salutul este ”Hristos s-a înălţat! – Adevărat s-a înălţat!”.

Se spune că după Înviere, Iisus s-a mai arătat o dată ucenicilor săi, pe Muntele Măslinilor, încredintandu-i de puterea sa și dându-le ultimele învățături. El a mâncat alături de ucenici, așa cum făcuse odinioară.

După 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfânt avea să se pogoare peste ei, dăruindu-le putere și înțelepciune divină pentru a merge în lume și pentru a transmite Cuvântul lui Dumnezeu. În Biblie, acesta este momentul în care se anunță a două venire a lui Iisus, întocmai ca și Înălțarea, având la dreapta și la stânga doi îngeri mari și luminoși.

Tot în această zi se fac pomeni și se împart pentru morți, în special brânză, ceapă verde, pâine caldă și rachiu. Casele și mormintele se împodobesc, în unele zone, cu frunze de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leuștean.

Femeile nu împrumută sare și nu dau foc din casă, pentru că altfel toată casă va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântână.

De sărbătoarea Înălțării Domnului nu se spală rufe și nici nu este bine să faci treburi în gospodărie, cei nu vor respecta cu sfințenie aceste lucruri vor fi urmăriți de ghinioane și necazuri.

În această zi credincioșii trebuie să fie mai buni și să evite certurile. Nu este bine ca în această zi să se adreseze vorbe urâte, jigniri sau reproșuri.

Înălțarea Domnului. Cine a fost Ispas

În popor, Înălțarea se mai numeşte si Ispas, după numele martorului ascuns, nevăzut al Înălţării. Tradiţia spune că Ispas, un cioban, ascuns pe după pietre, a urmărit evenimentul, tăcut şi uimit. Mai apoi a povestit alor săi cele întâmplate.

De Ispas, şi vitele sunt bătute cu leuştean, ca să se îngraşe, să fie sănătoase şi ferite de vrăjitorii. De asemenea, la Înălţare, se taie păr din vârful cozilor de la vite şi se îngroapă într-un furnicar. Atunci când se îngroapă, se spune: ”Să dea Dumnezeu să fie atâţia miei şi viţei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în această zi se sfinţesc plantele de leac – leuşteanul, paltinul, alunul.