Informații noi după atacul hackerilor asupra Orange România! Mai exact, instituţii guvernamentale, primării, unităţi de învăţământ, autorităţi publice, unităţi spitaliceşti, instituţii financiar-bancare şi asiguratori, companii de transport şi energie sunt printre persoanele juridice care au fost afectate de incidentul de securitate cibernetică care a afectat operatorul de telecomunicaţii Orange România, în data de 23 februarie 2025, informează Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC).
Reamintim că Orange România a fost ținta unui atac cibernetic, fiind furate documente cu date ale angajaților și înregistrări ale clienților din țara noastră. Un hacker cunoscut sub numele de „Rey”, care este asociat cu grupul de ransomware HellCat, și-a asumat responsabilitatea pentru accesarea sistemului grupul francez de telecomunicații.
El afirmă că a menținut accesul la sistemele Orange timp de peste o lună, înainte de a extrage datele pe parcursul unei perioade de trei ore, fără a fi detectat, notează Știrile Pro TV, care citează Tech Monitor.
Mass media au relatat, săptămâna trecută, că un hacker din grupul HellCat a furat şi publicat 380.000 de adrese de e-mail şi documente interne ale Orange România, iar diverse date confidenţiale, inclusiv detalii parţiale de carduri de credit şi informaţii angajaţi, au fost divulgate. Ulterior, compania a confirmat breşa într-o aplicaţie non-critică şi a anunţat că investighează incidentul pentru a minimiza efectele atacului.
„Urmare a incidentului de securitate cibernetică care a afectat operatorul de telecomunicaţii Orange România (Orange RO) din data de 23 februarie 2025 şi mediatizat la data de 25 februarie 2025, Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică (DNSC sau Directoratul), în calitate de autoritate naţională cu atribuţii în asigurarea securităţii spaţiului cibernetic naţional civil (cf. OUG 104/2021), a demarat o acţiune de analiză a incidentului cibernetic menţionat.
DNSC este în contact cu Orange România privind incidentul, iar din concluziile preliminare ale analizei menţionăm că, pe lângă persoane fizice, au fost identificate şi persoane juridice inclusiv instituţii guvernamentale, primării, unităţi de învăţământ, autorităţi publice, unităţi spitaliceşti, instituţii financiar-bancare şi asiguratori, companii de transport şi energie”, notează instituţia.
În context, DNSC consideră important de avut în vedere următoarele riscuri şi ameninţări subsecvente atacului ca fiind cele mai relevante pentru următoare perioadă pentru entităţile şi utilizatorii impactaţi: creşterea riscului de campanii de tip phishing, riscul de atacuri subsecvente în special asupra sectorului telecomunicaţiilor, riscuri de fraudă şi furt de identitate, riscul de inginerie socială şi escaladarea accesului şi riscul de fraudă comercială prin emiterea de documente false, transmite Agerpres.