INTERVIU | Se poate supraviețui unui cancer colorectal? Medic oncolog: „Este unul dintre cancerele asupra căruia putem interveni până la un anumit punct” – VIDEO

Cancerul colorectal afectează anual milioane de oameni din întreaga lume. În plus, reprezintă a treia cauză de deces prin cancer la nivel global, cu peste 690.000 de victime. Florina Buică, medic  primar oncolog la Institutul Clinic Fundeni, a vorbit, în emisiunea GÂNDUL LIVE, despre primele semne ale cancerului colorectal, când ar fi bine să mergem la medic și care sunt șansele de supraviețuire după acest diagnostic.

• În România, cancerul colorectal este frecvent, tumorile maligne colorectale fiind pe locul secund ca incidență.
• Diagnosticați și tratați la timp, pacienții cu cancer colorectal au șanse bune de supraviețuire pe termen lung. 

Cancerul colorectal reprezintă al treilea cel mai frecvent cancer la sexul masculin, cu 746.000 de cazuri noi, și al doilea cel mai frecvent cancer la sexul feminin, cu 614.000 de cazuri noi, iar ca mortalitate, ocupă locul al treilea la ambele sexe, cu 694.000 de decese.

În România, cancerul colorectal ocupă locul al doilea atât ca incidență, cât și ca mortalitate, la ambele sexe.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că, în 2022, numărul cazurilor de cancer diagnosticate va ajunge la peste 15 milioane, devenind principala cauză de deces în ţările dezvoltate, în care mortalitatea prin boli cardiovasculare a înregistrat un declin constant în ultimele decenii, datorită metodelor de prevenţie.

În ceea ce privește costurile legate de cancerul colorectal în Europa, acestea se ridică la aproximativ 13,1 miliarde de euro și reprezintă 10% din totalul costurilor pentru cancer.

Ce este cancerul colorectal?

Cancerul colorectal este o problemă majoră de sănătate, care afectează un procent foarte mare de indivizi, cu o creștere destul de importantă în ultimii ani, dar care, din fericire, dacă poate să beneficieze de măsuri de prevenție, putem discuta de o reducere a numărului acestor pacienți, iar diagnosticarea lor în stadii inițiale poate să ducă și la vindecare. Deci este unul dintre cancerele asupra căruia putem interveni până la un anumit punct, astfel încât să aducem un beneficiu în ceea ce privește supraviețuirea pacienților noștri.

Câți români afectează și câte cazuri apar anual în România?

Dacă ne referim la datele publicate în Globocan, sursa cea mai actualizată în ceea ce privește incidența concerelor la nivel global, datele raportate pentru 2020 în România au fost undeva în jur de 100.000 de cazuri noi diagnosticate per global, din toate neoplaziile. Din păcate, cancerul colorectal se află pe primul loc, undeva la aproape 13.000 de cazuri noi diagnosticate, devansând binecunoscutele neoplazii care ocupau primele locuri, respectiv cancerul de plămâni și cancerul de sân, dintre cancerele digestive fiind cel mai frecvent, acesta este un lucru foarte clar.

Care sunt categoriile de persoane cu cel mai mare risc de a face această boală?

Putem face o împărțire didactică: în primul rând, riscul de cancer colorectal crește după vârsta de 70 de ani, deci vârsta în sine e un factor de risc. Sexul masculin, de asemenea. Nu e o diferență majoră, dar dacă e să dăm un raport: bărbați/femei – 1,5 – 2/1.

Există, totuși, câteva categorii care sunt predispozante, ne referim în primul rând la stările predispozante, care ne pot duce la apariția acestor neoplazii. Este vorba de pacienții care au un istoric familial sau personal de cancer colorectal, e vorba de prezența polipilor adenomatoși. Din polipii adenomatoși, polipii viloși, o treime din ei se vor transforma malign. Este vorba de pacienții care suferă de afecțiuni inflamatorii ale colonului – colita ulcero-hemoragică și boala Crohn – și este vorba de sindroamele genetice, ereditare, polipoza familială și sindromul Lynch. Acestea ar fi cele patru mari categorii de pacienți la risc de a dezvolta cancer colorectal pe parcursul vieții.

Incidența crește la persoanele cu au un stil de viață nu foarte ortodox

Cum putem reduce riscul de cancer colorectal și cum ar contribui la aceasta un stil de viață sănătos?

Din fericire, putem spune că acest tip de cancer este unul dintre cancerele prevenibile sau cel puțin până la un anumit punct. De ce? Deoarece, dacă ne gândim la etiologia lui, în afară de factorii deja menționați, asupra cărora nu putem inteveni foarte exact, există unii modificabili, iar aici vorbim și de rolul factorilor alimentari.

Se cunoaște de foarte mult timp faptul că incidența cancerului colorectal crește la persoanele care au un stil de viață nu foarte ortodox, să spun așa: persoanele obeze, persoanele care consumă alcool, care fumează, sedentare și, bineînteles, persoanele care consumă un număr redus de fibre, respectiv legume, fructe, consumul crescut de carne, în special carnea roșie, consumul redus de alimente bogate în calciu și vitamina D.

Factorul alimentar este dovedit a avea un rol extrem de important în etiologia cancerului colorectal.

Se tot vorbește în ultimii ani de programe de screening pentru diverse tipuri de cancere. În ce ar consta un program de screening în cazul cancerului colorectal?

Există la nivel global aceste programe de screening, se încearcă și în țara noastră, au fost încercări, e adevărat că lucrurile se pot îmbunătăți, deoarece nu există un program foarte bine pus la punct. Spun lucrul acesta pentru că se pleacă de la faptul că e foarte greu să realizezi un program de screening care să se încadreze în toți parametri. Iar în cazul cancerului colorectal, al cărui screening presupune, printre altele, efectuarea acelei colonoscopii, care este standardul de aur (gold standard – eng.) pentru diagnosticarea și screenarea pacienților, lucrurile nu stau foarte bine deoarece adresabilitatea pacientului nu este cea mai fericită.

Românul, din păcate, nu are o cultură medicală foarte, foarte avansată, disponibilitatea – vorbim de necesitatea unor resurse economice foarte importante, pentru că o colonoscopie presupune achiziționarea nu numai a unui aparat, performant. Pe de o parte, screeningul este un lucru extrem de serios, poate mai important decât diagnosticul, pe de altă parte, trebuie să ai și oameni pregătiți, deci practic aici avem noi dezavantaje.

Concret, în ce ar consta programul de screening?

Sunt metode neinvazive, testul hemocult, cunoscut de mult timp, a intrat în practica de zi cu zi, este ușor de efectuat și nu presupune nimic. Testul hemocult clasic, cu guaiac, există și metode mai noi, bazat pe testări imunohistochimice.

O altă modalitate este determinarea AND-ului, practic celulele tumorale care se descuamează și pe care le identificăm la nivelul scaunului.

Colonoscopia este însă standardul de aur, rectocolonoscopie, care presupune examinarea unei anumite porțiuni de la nivelul colonului, practic rectul și porțiunea inițială a colonului, plus colonoscopia clasică, care presupune examinarea colonului în totalitate.

Care ar fi fi vârsta optimă la care ar trebui să facem prima colonoscopie și ce recomandați celor cu un istoric familial de boală?

Colonoscopia este standardul de aur, sunt niște categorii cărora trebuie să ne adresăm. Dacă ne referim la populația generală, vârsta de screenare începe, conform ghidurilor actuale, în jurul vârstei de 50 de ani.

Sunt și categoriile de risc, menționate anterior, în care screeningul se începe mai devreme. Astfel, în cazul celor cu un istoric familial de boală, cu 10 ani mai devreme.