Luni, 22 septembrie, la ora 21:19, are loc echinocțiul de toamnă, momentul astronomic în care Soarele se aliniază cu ecuatorul ceresc, potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”.
România va trece la ora de iarnă în noaptea de 25 spre 26 octombrie, când ceasurile se vor da înapoi cu o oră. Astfel, ora 4:00 va deveni ora 3:00, iar ziua de 26 octombrie va fi cea mai lungă din acest an.
Echinocțiul de toamnă, numit și „punct autumnal”, marchează trecerea Soarelui din emisfera nordică în cea sudică. În această zi, răsăritul și apusul au loc exact în punctele cardinale est și vest, iar durata zilei este egală cu cea a nopții.
Sunt doar două excepții și ele apar la poli: în zona arctică începe lunga noapte polară, în timp ce la Polul Sud urmează o perioadă de șase luni în care Soarele nu apune, până la echinocțiul de primăvară.
Dacă la noi vorbim de toamnă, în emisfera sudică, data de 22 septembrie marchează începutul primăverii.
Începând de azi, zilele vor fi tot mai scurte, iar nopțile, mai lungi, până la solstițiul de iarnă, care are loc pe 21 decembrie.
România se pregătește să treacă la ora de iarnă și în 2025. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră în noaptea de 25 spre 26 octombrie, astfel încât ora 4:00 dimineața va deveni ora 3:00.
Sistemul de trecere la ora de vară și ora de iarnă a fost introdus pentru a valorifica mai bine lumina naturală a Soarelui și pentru a reduce consumul de energie.
Germania a fost prima țară care a aplicat măsura, în 1916, urmată de Marea Britanie și alte state europene. România a adoptat pentru prima dată schimbarea în 1917, iar după mai multe întreruperi practica a fost reluată definitiv, în 1979.
Astăzi, aproximativ 70 de țări din lume aplică acest mecanism. Totuși, unele dintre ele au renunțat, cum sunt Belarus, Islanda sau Panama.
La nivel european, Parlamentul European a votat în 2019 pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, lăsând fiecărui stat libertatea de a decide ce oră păstrează permanent. Cu toate acestea, măsura adoptată în P.E. nu a fost, încă, pusă în aplicare pe întreg continentul.
Deși trecerea la ora de iarnă aduce, teoretic, o oră în plus de somn, specialiștii atrag atenția că organismul are nevoie de timp pentru a se adapta.
De altfel, tot mai mulți oameni critică schimbarea orelor de-a lungul anilor și asta după ce studiile au arătat că aceste treceri pot crea dezechilibre în ritmul biologic.
„Trecerea la ora de iarnă nu crește riscul de apariție al unor probleme de sănătate, dar pot fi cazuri în care anumite persoane pot tolera cu dificultate această schimbare a orarului de somn. Astfel, schimbarea orei poate produce somnolență, probleme de concentrare sau de memorare, senzație de oboseală pe timpul zilei, iar aceste tulburări pot afecta activitatea zilnică, pot să scadă randamentul la locul de munca si chiar pot provoca accidente rutiere.
Perioada de adaptare la ora de iarnă variază foarte mult de la o persoana la alta și poate fi de la o zi, până la 1 săptămâna”, a explicat, la Digi24, medicul Răzvan Lungu.
Dacă în general dormiți între șapte şi opt ore şi vă culcaţi puţin mai devreme cu o seară înainte, s-ar putea să vă treziți a doua zi simţindu-vă odihniți și în formă.
În schimb, dacă dormiţi şase ore, s-ar putea să aveţi probleme în această perioadă cu somnul, mai ales cei care consumă cofeină sau alcool aproape de ora de culcare. În acest din urmă caz, vă veţi simţi mai obosiţi, apatici, lipsiţi de concentrare şi somnolenți pe durata zilei.
Pe lângă modificările somnului, ne putem confrunta cu astenie, irascibilitate, stări de anxietate, vertij, tulburări de concentrare sau modificarea apetitului.
În concluzie, medicii consideră că oamenii au nevoie de aproximativ o săptămână pentru a se adapta la ora de iarnă.
RECOMANDAREA AUTORULUI:
Ora de iarnă | Se mai schimbă sau nu ora în România? Decizia luată de Uniunea