Mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mânăstirea Cozia a fost redeschis. Arheologii au spulberat mitul care plana în jurul sarcofagului domnitorului: „Este unic în România”

Informații importante pentru istoria noastră în legătură cu mormântul domnitorului Mircea cel Bătrân. Sarcofagul în care îşi doarme somnul de veci Mircea cel Bătrân la Mănăstirea Cozia este cel original, susţin arheologii vâlceni, care au redeschis de curând mormântul domnitorului. Acest lucru se întâmplă la aproape un veac, de când a fost cercetat pentru prima dată. Specialiștii în domeniu au rămas uimiți de cât de bine este conservat acest sarcofag unic în România. În plus, arheologii au contestat vehement mitul conform căruia sarcofagul lui Mircea cel Bătrân ar fi fost mutat.

Specialişti de la Muzeul Judeţean „Aurelian Sacerdoţeanu” Vâlcea, dar şi de la Institutul de Arheologie ”Vasile Pârvan” şi de la Centrul de Cercetări Antropologice şi Biomedicale „Olga Necrasov” din cadrul Filialei Iaşi a Academiei Române participă la acest proiect de cercetare.

METEO Ninge abundent în capitală. Bulevardele și străzile sunt acoperite de un strat consistent de zăpadă. Ce se va întâmpla în orele următoare

23:01

TENSIUNI Papa Leon îi îndeamnă pe Trump și liderul Cubei la împăcare și se declară profund îngrijorat de agravarea tensiunilor

22:57

Aceștia urmăresc, pe de-o parte descărcarea de sarcină arheologică a monumentelor care compun ansamblu monahal din staţiunea Călimăneşti în vederea reastaurării lor, iar pe de altă parte să verifice sarcofagul – unic între mormintele boiereşti şi domneşti din ţară datorită formei lu –  în condiţiile în care există supoziţii că acesta ar fi fost mutat la începutul secolului trecut, potrivit informațiilor publicate de Agerpres.ro.

Mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mânăstirea Cozia a fost redeschis

Arheologii contestă mitul conform căruia mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost mutat

„Există în arhiva Institutului Naţional al Patrimoniului câteva cereri de prin 1930 de mutare a sarcofagului de la Mânăstirea Cozia la Muzeul Naţional de Istorie şi atunci am urmărit ca prin această cercetare să verificăm dacă a fost mutat. Dar nu, nu a fost mutat. Este cel original şi se află într-o stare bună de conservare. Este un sarcofag din piatră, unic în România, fiind prevăzut cu o nişă cefalică, specifică mormintelor din zona Europei Apusene din perioada secolelor V-XV. d. Chr.

Mormântul a fost cercetat pentru prima oară în perioada interbelică, în cadrul unui proiect de restaurare iniţiat începând cu anul 1927. Alături de sarcofagul voievodului se află şi mormântul mamei domnitorului Mihai Viteazul, călugăriţa Teofana. În anul 1938, osemintele domnitorului şi ale Teofanei au fost depuse în cutii de marmură de Rusciuk şi aşezate în acest sarcofag, care tot în acea perioadă a fost ridicat şi amplasat pe un strat de umplutură şi i s-au adăugat o placă betonată şi o piatră de mormânt frumos sculptată”, a precizat arheologul Ion Tuţulescu.

Mormântul lui Mircea cel Bătrân de la Mânăstirea Cozia a fost redeschis

Mormântul lui Mircea cel Bătrân a fost profanat în repetate rânduri

Domnitorul Mircea cel Bătrân a murit la 31 ianuarie 1418, fiind înmormântat în ziua de 4 februarie a aceluiaşi an la ctitoria lui de la Călimăneşti, aşa cum şi-a dorit. În decursul anilor, mormântul lui a fost însă profanat de mai multe ori, la fel ca şi biserica în care se află acesta.

„Primele informaţii veridice legate de profanarea mormântului sunt din anul 1821, când trupele eteriste, care se retrăgeau către Transilvania după înfrângerea de la Drăgăşani, jefuiesc mănăstirea şi implicit locul de veci al domnitorului.

O altă profanare este menţionată în perioada ocupaţiei germane în perioada anilor 1916-1918. Într-un document din martie 1919, superiorul mânăstirii, Protosinghel Anastasie Popescu, scria Ministerului Culturii că « Monumentul Cozia se află într-o stare jalnică, de plâns, din cauza armatelor inamice care în invazie pe marginea Oltului au prădat şi au profanat acest sfânt lăcaş, biserica şi paraclisul transformându-le în grajd de cai, iar casele devastându-le şi lăsându-le într-o completă ruină. »”

Trupele care au ocupat Cozia au spart piatra comemorativă de pe mormântul lui Mircea cel Bătrân, aceasta fiind refăcută în 1936, cu o pisanie alcătuită de Nicolae Iorga. În 1938, piatra a fost schimbată, în locul ei aşezându-se pe mormântul voievodului actuala piatră funerară, care a fost adusă din Bulgaria”, a mai spus arheologul vâlcean, care este convins că aceste cercetări arheologice vor aduce noi informaţii legate de întregul ansamblu monahal.

Domnitorul Mircea cel Bătrân – sursa foto: Wikipedia

Mănăstirea Cozia, cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân

Situată pe Valea Oltului, Mânăstirea Cozia este considerată cea mai importantă ctitorie a lui Mircea cel Bătrân (1355-1418), deşi sunt şi surse care îl indică pe tatăl său, Radu I (1330-1383), drept ctitor al mânăstirii (cunoscută pe vremea sa sub numele de Nucet).

• Slujba de sfinţire a lăcaşului a avut loc la 18 mai 1388, fiind oficiată de Sfântul Nicodim de la Tismana, cel care a reorganizat călugării din Oltenia şi a întemeiat mănăstirile de la Vodiţa şi Tismana, iar primul egumen însărcinat să conducă obştea monahală a Coziei a fost Ieromonahul Chir Gavriil, ucenicul său.
• Aşezământul monahal a obţinut de curând o finanţare nerambursabilă prin Programul Regional Sud-Vest Oltenia 2021-2027, pentru consolidarea, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor care o compun, scopul investiţiei fiind acela de a creşte numărul vizitatorilor cu cel puţin 10%.

Numeroase biserici şi mănăstiri construite pe întreg cuprinsul țării de Mircea cel Bătrân

Un mare merit al domnitorului îl reprezintă numeroasele biserici şi mănăstiri construite pe întreg cuprinsul țării, viitoare centre de cultură, marcate prin activitatea de seamă a copiștilor și caligrafilor şi prin întemeierea unor remarcabile școli de pictură religioasă.

Trebuie spus, aici, că începând cu anul 1401, mitropolitul Țării Românești primește titlul de „exarh al plaiurilor”, având astfel jurisdicție și asupra credincioșilor din Ardeal.

În plan extern, Mircea cel Bătrân a realizat alianțe solide menite să păstreze independența țării, mai ales cu Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, o relaţie care era bazată pe interesul reciproc în lupta împotriva extinderii Imperiului Otoman. În acest sens, la 7 martie 1395, tratatul încheiat la Brașov de Mircea cel Bătrân cu regele Sigismund conținea clauze reciproc avantajoase.

Sursă foto: Colaj Gândul

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Cine a fost domnitorul Vlad Țepeș și de ce a ajuns ținta manipulărilor. De unde îi vine renumele
• 24 ianuarie 1859: O privire asupra Unirii Principatelor Române