Un alt personaj controversat din epoca Kovesi se lipește de protestul USR / Rezist. Augustin Lazăr, fost procuror general al României, pensionat special: „Ministerul Public este provocat să clarifice judiciar o problemă fierbinte”

Investigația Recorder a provocat dihonia în tagma magistraților. O parte din ei s-a poziționat în direcția denunțării neregulilor din justiție, altă parte consideră că e vorba de un material care și-a propus să submineze statutul și independența justiției. Pe lista „reziștilor” din justiție se află, mai nou, și un personaj controversat din epoca Kovesi, Augustin Lazăr. Fost procuror general al României, Lazăr este unul dintre numeroșii pensionari speciali ai sistemului. 

Lista cu protestatari din interiorul magistraturii, care s-au solidarizat cu judecătorii Raluca Moroșanu și Laurențiu Beșu, eroi ai documentarului Recorder, cuprinde o serie de nume controversate din Justiție și mulți pensionari speciali. Așa cum a scris Gândul, aproape 100 de pensionari speciali, din cei 800 de semnatari ai petiției magistraților, practic luptă împotriva măsurilor care îi vizează. 

TENSIUNI Iordania avertizează că ocuparea Muntelui Templului din Ierusalim de către Israel este „iminentă”. Ce s-ar putea întâmpla cu Domul Stâncii și Al-Aqsa

23:21

FLASH NEWS Directorul Centralei Nucleare anunță că Unitatea 2 de la Cernavodă ar mai putea funcționa 10-11 zile. Ce spune despre intervențiile de pe Dunăre

23:13

Lazăr a fost procuror general în perioada de maximă influență a lui Kovesi

Printre semnatarii petiției se numără și un nume controversat din epoca Laurei Codruța Kovesi, Augustin Lazăr. El însuși pensionar special, Lazăr a fost procuror general al României în perioada 2016-2019, era de maximă influență a fostei șefe DNA.

Într-o declarație pentru G4media, fostul procuror general subliniază importanța justiției în ecosistemul instituțional al statului. Astfel, afirmă Augustin Lazăr, justiția înseamnă un pilon esențial al statului de drept, iar slăbirea sa favorizează haosul social.  Lazăr critică rolul deciziilor politice, al unor structuri din sistemul judiciar și al jurisprudenței controversate în blocarea dosarelor de mare corupție.

„Sistemul de justiție este sistemul imunitar al statului ”

„Sistemul de justiție este sistemul imunitar al statului. Dacă acest sistem este nefuncțional nu există justiție, iar în lipsa ei se instalează haosul. Alternativele sunt: justiția sau haosul.

Independența justiției în dezbatere publică. Filmul documentar Justiția capturată și dezbaterea publică subsecventă, expun o radiografie a declinului independenței justiției românești încă din legislatura 2017-2020, urmarea unei voințe politice duplicitare, restauratoare a sistemului oligarhic.

Este de observat strategia subtilă a măsurilor restaurative, salvatoare pentru politicienii și finanțatorii lor implicați în proceduri judiciare (deciziile CCR, ordonanțele de urgență, dezincriminarea discretă a abuzului în serviciu și a conflictului de interese etc). Pentru salvarea intereselor de grup măsurile au modificat și alterat rapid cadrul normativ al aderării la Uniunea Europeană.

Cum funcționa „CSM-ul nevestelor”

În continuarea mesajului său, Augustin Lazăr menționează controversata OUG 13, care a scos sute de mii de români în stradă în vremea lui Dragnea, ca punctul de cotitură dincolo de care legile justiției au fost relansate, însă un alt grup de influență a pus mâna pe aceasta.

După abrogarea OUG nr. 13/2017, politicienii aflați la putere au lansat un insidios „proiect T – zero, restabilirea păcii sociale: România dialogului” (do ut des: pace socială c/a impunitate). A fost indicat public un mic grup, obedient, din justiție, cu legături în mediul politic, cunoscut în media ca „CSM-ul nevestelor”. În schimbul sinecurilor și asigurării impunității, grupul a acceptat cooperarea, a susținut formularea proiectelor contrareformei restaurative, a făcut prozelitism și, treptat, ar fi preluat controlul justiției, continuă Lazăr.

Cum au contribuit OUG-urile date de diferite guverne la alterarea statului de drept

În continuare, fostul procuror general descrie mecanismele legislative și instituționale prin care lupta anticorupție a fost frânată sistematic. O astfel de manevră s-a petrecut în 2018, când prin instrumentul OUG-urilor și subminarea competenței DNA, influența politică a contribuit la alterarea justiției.

În anul 2018, când anticorupția funcționa, ocupantul fotoliului de ministru al justiției a declarat public că „justiția scârțiie”, apoi a declanșat proceduri de revocare a procurorului șef al DNA și a procurorului general al României pentru opoziția la contrareformă și apărarea publică a independenței justiției.

Prin ordonanțe de urgență succesive -care, conform rapoartelor MCV, “au stârnit reacții extrem de negative”- s-a înfăptuit rapid contrareforma restaurativă. Apoi, cu mici retușuri, ea a fost consacrată în legile justiției din 2022, prezentate ca o mare realizare în contextul imprudent al ridicării MCV. Între altele, a fost eliminată competența structurii specializate DNA în materia urmăririi anticorupție a magistraților și înlocuită cu Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (independentă de Ministerul Public!), mai observă Lazăr.

Când a început epopeea prescrierii a mii de dosare de corupție

Practic, negocierile pentru aderarea la Schengen au fost pretextul perfect pentru a bloca și mima o reformă a justiției, completează fostul procuror general.

Ea a fost desființată apoi urmare ineficienței și a recomandărilor europene și transformată în serviciul de anchete speciale. Acest serviciu poate fi încadrat (uimitor control neconstituțional al anchetei) doar cu procurori având avizul strict al CSM (!), majoritar compus din judecătorii în discuție. În contextul controlului sever, cu multe respingeri, este lipsit de resurse umane și practic lipsit de activitate, fără dosare privind judecători și procurori corupți.

Asociațiile magistraților au criticat renunțarea la meritocrație, la concursul pentru ocuparea unor funcții, amintind obligația asumată de România, la momentul aderării, de a crea un corp al magistraților recrutat exclusiv pe criterii de performanță.

Sute de milioane de euro pierdute în urma prescrierii. Era corupției judiciare organizate

Sute de milioane de euro au rămas nerecuperate de statul român după stingerea acțiunii penale (care deși lipsesc bugetului României, nu sunt imputate nimănui), mai observă magistratul pensionar, continuând:

Sub ochii uimiți ai românilor, o artă creativă de eliminare a probelor și de speculațiuni judiciare a fost dezvoltată de avocații inculpaților corupți.

În viziunea acestuia, prescripția răspunderii penale este interpretată ca o formă de amnistie mascată. În context, fostul procuror general al României atrage atenția asupra marginalizării magistraților onești și asupra represaliilor disciplinare. Astfel, apreciază Augustin Lazăr, o investigație precum cea a Recorder reliefează o problemă reală, corupția judiciară organizată și face apel la Ministerul Public pentru a soluționa dilema. „Ministerul Public este provocat să clarifice judiciar o problemă fierbinte”

RECOMANDĂRILE AUTORULUI

Juriști marcanți și magistrați celebri descifrează asaltul taberei #rezist asupra Justiției: „Nicușor Dan se joacă cu focul! Cine este acest Recorder, nu cumva sunt cei care căutau case în Brazilia și ne-am pierdut 2 luni? Am înnebunit cu toții?”/„Asistăm la un asalt al USR-ului pentru șefia marilor parchete/ Au murit dosarele când Bologa a condus DNA”/ „Asistăm la o încercare de resubordonare a Justiției”

Vremea pliculețelor galbene a trecut. Se poate întoarce. Acum e timpul lui Plicușor! “Jos Justiția” e ordin pe unitate #!

Război în justiție. Ponta: Cei care nu înțeleg mesajul vor fi umflați când vine Kovesi cu noul DNA