Negocieri cruciale pentru bugetul UE 2028-2034 la Bruxelles: „Este și bătălia pentru banii României”. Sunt în joc fondurile de coeziune și banii pentru agricultură

Liderii europeni au reluat joi discuțiile asupra bugetului multianual al UE pentru 2028–2034. Noua rundă de negocieri vine într-un moment tensionat, în care aproape o jumătate din statele membre contestă propunerea Președinției irlandeze de a tăia cu peste 140 de miliarde de euro din propunerea inițială a Comisiei Europene.

România se află, zilele acestea la masa la care se negociază resursele care vor finanța investițiile publice și dezvoltarea economică după 2027. Însă la reuniunea Consiliului European din 15–16 octombrie statele membre sunt departe de un compromis privind dimensiunea bugetului și împărțirea banilor.

„Prin reducerea sumelor propuse inițial de Comisia Europeană, cadrul de negociere al Președinției irlandeze duce bugetul UE într-o direcție greșită, într-un moment în care Europa se confruntă cu provocări structurale, nu temporare. Reducerea cu 12,8% a fondurilor pentru competitivitate și cu 17,4% a celor destinate acțiunii externe riscă să slăbească poziția Europei: Uniunea va avea mai puține resurse pentru a recupera decalajele în materie de inovare și investiții, pentru a-și sprijini partenerii, a răspunde crizelor și a-și apăra interesele și valorile, tocmai când instabilitatea la nivel global este în creștere”, a avertizat recent eurodeputata Carla Tavares, coraportoare a Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al UE.

SPORT Nadia Comăneci va primi titlul de Doctor Honoris Causa al Universităţii Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport din Bucureşti. Când se va desfășura ceremonia

19:06

FLASH NEWS Avertismentul fermierilor: România ar putea pierde până la 6,5 miliarde de euro din fondurile pentru agricultură în bugetul UE 2028–2034. Ce propune Comisia Europeană

19:02

De altfel, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a avertizat joi, în cadrul reuniunii, că propunerea Președinției irlandeze riscă să submineze obiectivele pe care și le-a propus UE prin noua arhitectură a bugetului multianual.

 Loading ...

România își negociază finanțările pentru infrastructură, agricultură și digitalizare

Discuțiile se stabilesc în funcție de urgențele UE: prețurile energiei, sistemul de comercializare a certificatelor de emisii, China, Ucraina, transportul maritim și migrația se află acum pe agenda reuniunii de două zile.

„Bătălia pentru viitorul buget european este și bătălia pentru banii României. Iar România trebuie să fie bine reprezentată la masa negocierilor”, a declarat joi vicepreședintele Parlamentului European, Victor Negrescu.

Miza negocierilor este stabilirea priorităților de finanțare pentru următorii șapte ani, de la politica de coeziune și agricultură până la competitivitate, cercetare și securitate. Un acord până la sfârșitul anului ar permite adoptarea legislației necesare în 2027, astfel încât finanțările să poată ajunge la beneficiari de la 1 ianuarie 2028.

Noul buget al Uniunii Europene va stabili câți bani vor fi disponibili pentru infrastructură, agricultură și dezvoltare regională, dar și ce resurse vor susține competitivitatea, digitalizarea și inovarea.

Cu ce agendă merge România la discuțiile de la Bruxelles

România riscă să primească mai puțini bani, a avertizat miercuri Victor Negrescu. La inițiativa sa, peste 50 de eurodeputați din 13 state membre au semnat o scrisoare comună adresată Președinției irlandeze a Consiliului UE și președintelui Consiliului European, António Costa, solicitând menținerea finanțărilor pentru agricultură și coeziune. Pe de altă parte, cancelarul german Friedrich Merz a susținut că bugetul trebuie redus mult mai mult față de propunerea inițială de aproape 2 trilioane de euro a Comisiei Europene.

„Ne așteaptă negocieri dificile, dar intru în aceste negocieri cu voința fermă de a le duce la un rezultat pozitiv. Pentru că Europa trebuie să rămână capabilă să acționeze și să devină suverană (…) Niciun stat membru al Uniunii Europene nu își poate permite să plătească contribuții la Uniunea Europeană la o astfel de scară”, a spus Merz.

El a susținut că propunerea actuală depășește cu 50% nivelul de finanțare al cadrului financiar multianual aflat în vigoare.

Pentru țara noastră, varianta înaintată de Președinția irlandeză reduce finanțările disponibile în perioada 2028–2034 pentru construcția și modernizarea drumurilor, școlilor și spitalelor, dezvoltarea satelor, susținerea agriculturii, crearea de locuri de muncă și sprijinirea întreprinderilor românești.

Potrivit eurodeputatului, șase din zece investiții publice realizate în România după aderarea la UE au fost finanțate din fonduri europene. O eventuală diminuare a alocărilor ar avea, prin urmare, consecințe care depășesc bugetele instituțiilor publice: ar putea influența ritmul proiectelor de investiții și capacitatea economiei de a atrage capital pentru dezvoltare.

Coeziunea și agricultura, în centrul disputei statelor pe bugetul UE

Mecanismul care ar urma să protejeze 80% din alocări este unnul dintre punctele sensibile ale negocierilor. Negrescu avertizează că acesta nu garantează menținerea integrală a sumelor de care beneficiază în prezent fiecare stat. În consecință, România trebuie să urmărească nu doar valoarea totală a viitorului buget european, ci și criteriile după care vor fi calculate și distribuite fondurile naționale.

Modul în care UE va împărți resursele între politica de coeziune și agricultură, pe de o parte, și noile priorități europene, pe de altă parte este încă pe masa dezbaterilor.

România face parte din grupul celor 17 state reunite sub denumirea „Prietenii Coeziunii”, care se opun unor noi reduceri ale finanțărilor pentru dezvoltare regională și ale subvențiilor agricole. Principalul argument este că presiunea pentru finanțarea competitivității și securității ar putea diminua resursele destinate reducerii decalajelor economice dintre regiuni.

Subvențiile agricole, sub presiunea noii formule

Agricultura este un alt punct major de negociere pentru România. Potrivit lui Negrescu, propunerea irlandeză reduce nivelul mediu minim al sprijinului pe hectar de la 130 de euro, prevăzut în propunerea Comisiei Europene, la 90 de euro. Eurodeputatul avertizează că această modificare ar putea accentua diferențele dintre subvențiile acordate fermierilor din statele membre. El susține convergența integrală a plăților agricole și păstrarea unui buget distinct pentru dezvoltarea rurală.

Pentru România, rezultatul negocierilor se va contoriza atât în veniturile fermierilor, cât și în capacitatea sectorului agricol de a investi și de a rămâne competitiv. Formula finală de finanțare și regulile de alocare sunt încă în discuții.

Proiectele mari de infrastructură vor avea termene mai stricte

Negocierile vizează și modul de implementare a viitoarelor finanțări. Integrarea mai multor domenii în planuri comune, cu jaloane și termene sunt mai apropiate de mecanismele utilizate în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Termenele propuse ar putea pune presiune asupra proiectelor mari de infrastructură. În cazul României, investițiile de amploare presupun proceduri de pregătire, achiziții și execuție care se întind pe mai mulți ani, iar regulile finale vor avea un impact major asupra capacității de a absorbi fondurile europene și de a implementa proiectele.

Sunt în joc și banii disponibili pentru domenii vitale pentru competitivitatea economiei. Spre exemplu, finanțarea alocată digitalizării și inteligenței artificiale ar fi cu peste 7 miliarde de euro, respectiv aproximativ 13%, sub nivelul prevăzut de Comisia Europeană în varianta propusă de Președinția irlandeză.

În domeniul sănătății, al biotehnologiei, agriculturii și bioeconomiei, finanțarea comună ar urma să fie redusă cu aproape 3 miliarde de euro față de propunerea Comisiei.

Educația este, la rândul său, afectată de disputele bugetare. Propunerea reduce finanțarea Erasmus+ cu 1,66 miliarde de euro față de nivelul Comisiei Europene și cu peste 8 miliarde de euro față de solicitarea Parlamentului European. O finanțare mai mică ar putea limita oportunitățile de mobilitate și numărul burselor disponibile.

Următoarele săptămâni, decisive pentru negocierile pe bugetul UE

Reuniunea din 15–16 octombrie este o etapă de dezbatere politică programată să apropie pozițiile statelor membre și să clarifice ce compromisuri sunt posibile. Președinția Consiliului European urmărește să aducă statele la un acord până la sfârșitul anului, însă divergențele privind dimensiunea bugetului, contribuțiile naționale și protejarea finanțărilor tradiționale pun presiune pe termenul asumat inițial.

Discuțiile din octombrie vin după ce, în iulie 2025, Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2 trilioane euro pe 2028–2034. Parlamentul European a cerut ullterior un buget și mai mare, iar statele membre negociază acum o poziție comună. Obiectivul oficial este un acord politic până la sfârșitul lui 2026, pentru ca adopțiile legislative să aibă loc în 2027 și noile programe să pornească la 1 ianuarie 2028.

Statele UE nu au ajuns la o poziție comună pe bugetul UE

Președinția irlandeză a Consiliului UE a prezentat un cadru revizuit de negociere care reduce cu 141 de miliarde de euro propunerea inițială a Comisiei Europene, echivalentul unei reduceri de aproximativ 8%. Însă pozițiile statelor membre sunt în continuare divergente. Germania și alții cer reduceri mai mari, iar Parlamentul amenință că nu-și va da avizul pentru o versiune de buget „amputată” față de varianta propusă de Legislativul european.

Pentru perioada 2028–2034, negocierile vizează atât dimensiunea totală a bugetului, cât și modul în care vor fi distribuiți banii între prioritățile tradiționale ale UE și noile obiective, precum competitivitatea, apărarea și securitatea. Statele membre trebuie să ajungă la un acord asupra cadrului financiar, iar Parlamentul European trebuie, la rândul său, să își dea consimțământul.

Un acord până la sfârșitul lui 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027 și, implicit, începerea finanțărilor fără întrerupere de la 1 ianuarie 2028. Dacă negocierile se prelungesc, întregul proces legislativ și pregătirea viitoarelor programe ar putea fi comprimate.