Putin nu cedează, SECURITATEA Europei atârnă de un fir. „Cu războiul la ușă, UE are nevoie de mai mult decât o industrie de apărare”

Au trecut mai bine de 1.000 de zile de când Rusia lui Vladimir Putin a invadat Ucraina și, în ciuda pierderilor uriașe, Moscova dă semne că dorește ca războiul să înceteze. Pentru mulți dintre europeni, conflictul ruso-ucrainean pare, totuși, îndepărtat, iar pe străzile din Bruxelles – notează Krišjānis Kariņš, fostul premier al Letoniei – nu poate fi resimțită amenințarea constantă a Kremlinului.

Statele Unite se grăbesc să aprovizioneze militar Ucraina, înainte de învestirea președintelui Donald Trump, însă ucrainenii sunt cu un picior în spatele adversarilor de pe front.

CONTROVERSĂDominic Fritz confirmă întâlnirea cu asociatul fostului șef al serviciilor secrete germane, acuzat de spionaj

12:08

FLASH NEWSPreședintele Finlandei, Alexander Stubb, după dialogul cu Putin. „Este un interlocutor perspicace și bine pregătit“. „Știe cu siguranță să asculte“. Ce așteptări are șeful de stat de la negocierile de la Abu Dhabi

12:05

„Deși asistența din partea administrației președintelui Joe Biden a fost marcată de prudență constantă și întârziere, ducând adesea la «prea puțin, prea târziu», noua administrație de la Casa Albă ar putea să ofere o imagine de ansamblu îngrijorătoare.

Prin urmare, acesta trebuie să fie un semnal de alarmă pentru Uniunea Europeană, un avertisment că trebuie să-și protejeze propriile interese – indiferent ce vor decide SUA să facă”, notează Krišjānis Kariņš pentru Politico.

Scopul final al conflictului din Ucraina s-a schimbat

Pentru mulți, mai scrie Krišjānis Kariņš, pare imposibilă ipoteza că Ucraina mai poate elibera, pe termen scurt, toate teritoriile ocupate de ruși.

„Capacitatea Rusiei de a genera putere militară cu ajutorul Iranului, Coreei de Nord și Chinei depășește ceea ce Ucraina și partenerii săi pot – sau sunt dispuși – să egaleze, iar agresiunea brutală câștigă.

Mai mult, din perspectiva Occidentului, scopul final al conflictului s-a schimbat de la câștigarea războiului de către ucraineni la menținerea unei Ucraine independente.

• Cu toate acestea, experiența recentă arată clar că simpla ajungere la un acord de încetare a focului cu președintele rus Vladimir Putin nu va aduce pace.
• La urma urmei, a fost obținută o încetare a focului în urma ocupației și anexării ilegale a Crimeei din 2014 și a războiului care a urmat în Donbas, dar Rusia a folosit-o pur și simplu pentru a-și intensifica forțele și pentru a organiza o invazie în 2022.

O încetare a focului pe termen scurt ar fi dificil de atins, în orice caz, deoarece nu există niciun indiciu că Rusia este interesată de negocieri”, avertizează fostul premier al Letoniei.

„Fără prezența Occidentului în Ucraina, după încheierea ostilităților, nu va exista pace”

Cu toate acestea, continuă Krišjānis Kariņš, „ar trebui să ne așteptăm ca noua administrație Trump să forțeze încetarea ostilităților într-un fel sau altul – chiar și în detrimentul capacității Ucrainei de a se apăra”.

„Și, atunci când asta se va întâmpla, atât Ucraina, cât și Europa trebuie să aibă un loc la masa negocierilor.

• În plus, presupunând că va fi obținută o încetare a focului, nu este clar cât de mult va dura o astfel de pace.
• Posibila linie de demarcație dintre Ucraina independentă și cea ocupată poate cădea, iar aceasta trebuie să fie apărată, fără ambiguitate, nu doar de forțele militare ucrainene.
• Orice altceva în afară de asta ar însemna că Rusia își va relua atacul, cu același scop în minte, mai devreme sau mai târziu.

De aceea, noul ministru al Afacerilor Externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a cerut recent aderarea deplină la NATO, ca singura garanție serioasă de securitate pentru țara sa. Cu această cerere, el afirmă, în esență, ceea ce este evident: fără prezența Occidentului în Ucraina, după încheierea ostilităților, nu va exista pace.

Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, însă, posibilitatea ca Ucraina să fie invitată să se alăture NATO pare îndepărtată. Același argument pe care l-au folosit Franța și Germania pentru a refuza Ucrainei aderarea la NATO în 2008 se repetă astăzi, respectiv convingerea că Putin va începe un război nuclear pentru a-și îndeplini visul de a crea un nou imperiu rus”, scrie fostul premier al Letoniei.

„Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite este efectiv paralizat de veto-urile Chinei și Rusiei”

Dar, dacă SUA și alți aliați NATO nu sunt pregătiți să susțină candidatura Ucrainei pentru aderare, există o altă alternativă plauzibilă pentru a încerca să pună capăt ostilităților, să asigure pacea, să prevină distrugerea completă a țării și să împiedice răspândirea războiului.

„Da, o coaliție de aliați NATO ar putea interveni fizic și ar putea ajuta la asigurarea unei viitoare zone de demarcație între o Ucraină independentă și una ocupată de ruși. Și, dacă Europa ar fi să preia conducerea în acest sens, este probabil că SUA ar fi dispuse să susțină efortul, chiar dacă nu ar trimite soldați american în teren.

Problema, aici, este una a conducerii. Noua administrație Trump nu va fi dispusă să preia conducerea, iar Consiliul de Securitate al Națiunilor Unite este efectiv paralizat de veto-urile Chinei și Rusiei, ceea ce înseamncă că Europa trebuie să se ocupe de asigurarea păcii pe continent.

• În acest sens, Comisia Europeană recent confirmată are acum un comisar pentru apărare și spațiu, pentru prima dată în istoria blocului.
• Și, având în vedere modul în care funcționează de obicei instituția, ne așteptăm să vedem încercări curajoase de creștere a interoperabilității militare, precum și un impuls pentru consolidarea și creșterea capacității industriei de apărare a Europei – toate acestea fiind necesare.

Cu toate acestea, cu războiul la ușă, UE are nevoie de mai mult decât o industrie de apărare potrivită scopului. Are nevoie de putere militară puternică pentru a se asigura că Ucraina va continua ca țară independentă dacă se poate ajunge la încetarea focului.

Acum, revine liderilor europeni ai NATO misiunea de a se angaja cu administrația Trump în toate negocierile cu privire la orice fel de acord de încetare a focului în Ucraina și să se asigure că Kievul are un cuvânt de spus. Și dacă aliații europeni ai NATO sunt, de asemenea, pregătiți să ajute fizic la garantarea oricărui acord de pace, atunci există speranță pentru o Ucraina independentă, precum și pentru menținerea păcii pentru restul continentului.

Este momentul ca Europa să-și dea seama (n.red. – de pericol)”, încheie Krišjānis Kariņš, fostul premier al Letoniei.

CITEȘTE ȘI:

Anul 2024 în ORIENTUL MIJLOCIU. De la conflictul Israel vs. Hamas/Hezbollah & Iran la răsturnarea regimului Assad în Siria

DEZVĂLUIRI șocante la 35 de ani de la DOBORÂREA avionului cu filmări ale jurnaliștilor străini: ”Epava nu mai există, va rămâne cu autor necunoscut”

Anul 2024 în Rusia lui Putin. MOARTEA lui Navalnîi, schimbul de prizonieri cu Occidentul și ofensiva Ucrainei în Kursk

Oligarhii lui Putin fac comerț cu Europa, în ciuda SANCȚIUNILOR. Deripaska, Usmanov, Guryev și Abramovici au găsit „portița” și obțin profituri uriașe

Favoritism și servilism la „curtea” lui Putin. Cine sunt FIGURILE-CHEIE din cercul interior al „Țarului”: „O fostă gardă de corp a ajuns ministru”