Ortodocșii pe RIT vechi au intrat în noul an

În noaptea de 13 spre 14 ianuarie, credincioșii ortodocși de rit vechi au sărbătorit, la o săptămână după Crăciunul pe stil vechi (7 ianuarie), trecerea în noul an. Anul Nou este marcat, conform calendarului iulian sau pe stil vechi, în data de 14 ianuarie.

În țara noastră, Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite în comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni și sârbi din Moldova, Banat și Dobrogea.

Crăciunul și Anul Nou pe stil vechi sunt sărbătorite și de românii basarabeni, fie că trăiesc în România, în Republica Moldova sau în alte țări.

MESAJ Nicușor Dan: „România rămâne un aliat hotărât în NATO”

11:43

VIDEO MAE confirmă agresiunea asupra unei diplomate românce în Rusia. „A părăsit teritoriul Federației Ruse”

11:41

Calendarul iulian, decalat cu 13 zile

Calendarul iulian (adoptat de Iulius Cezar în anul 46 î.Hr.), decalat cu 13 zile față de calendarul gregorian, a fost folosit de întreaga creștinătate timp de 15 secole. Bazat pe calculele despre anul tropic, avea 365 de zile, împărțite în 12 luni, și un an bisect adăugat la fiecare patru ani.

Această structură a generat însă decalaje față de anul solar real.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând 10 zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie.

Noul calendar, numit „gregorian” după numele papei, a început să se aplice din acel an în mai multe state din vestul Europei. Estul ortodox a menținut calendarul pe stil vechi încă vreo câteva secole, scriu cei de la crestinortodox.ro.

Ulterior, calendarul iulian a fost îndreptat în cadrul Consfătuirii interortodoxe de la Constantinopol, din anul 1923. Acesta a devenit mai corect decât cel gregorian, întrucât se adopta sistemul anilor bisecți, cu o zi în plus adăugată din patru în patru ani.

Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar – Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924), Biserica Ortodoxă Română (1924) – socotind ziua de 1 octombrie drept 14 octombrie, sărind peste cele 13 zile cu care rămăsese în urmă calendarul iulian -, Biserica Gruziei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968).

Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat – Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și Mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care în continuare se numesc „pe stil vechi”.

Tradiții la ortodocșii pe rit vechi

În ajunul Anului Nou, după ce apune Soarele, în comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni și sârbi din țara noastră, cete de tineri umblă cu „Plugușorul”. În popor, se spune că gazda la care vin urătorii va fi binecuvântată și va fi păzită de griji de-a lungul întregului an. Casa lor va avea parte de belșug tot anul, iar sănătatea le va fi de fier. Gospodinele împart mere și nuci, pentru sporul casei.

Tot în această seară, flăcăii tineri ai satelor, îmbrăcați în cele mai frumoase costume tradiționale de sărbătoare ori purtând diverse măști cu figuri mitologice, bat din bice și colindă.

În tradiția populară se crede că dacă în noaptea de 13 spre 14 ianuarie cerul este senin, atunci anul va fi roditor.

Pentru a fi sănătos tot anul, în dimineața Anului Nou oamenii se spală pe față cu apa în care a fost pus un bănuț din aur sau din argint. Tot în ziua de Anul Nou, la sate se mai păstrează obiceiul ca fetele nemăritate să pună busuioc la fântână, iar dacă a doua zi găsesc promoroacă pe busuioc, atunci se vor mărita în acea iarnă.

Anul acesta, în multe orașe din țară s-au organizat petreceri care au marcat Revelionul pe stil vechi. Muzica și voia bună au fost prezente tot timpul, iar românii, rușii lipoveni, ucrainenii, sârbii și moldovenii au petrecut împreună.