Primele IMAGINI cu unul dintre posibilii autori ai furtului tezaurului dacic. Ce au SURPRINS camerele de supraveghere

Pe grupul de WhatsApp „Politisti.ro” au fost publicate imagini care l-ar fi surprins pe unul dintre posibilii autori ai furtului, după ce poliţia din Olanda a publicat imaginile de pe camerele de supraveghere care arată momentul în care hoţii au pătruns în Muzeul Drents din Assen.

„Au fost primite din Olanda câteva imagini care surprind autorii. Orice detaliu poate fi util pentru a încerca identificarea autorilor, în măsura în care aceștia ar putea fi români. Până la acest moment nu există o informație de acest gen”, se precizează într-o postare făcută pe grupul respectiv, potrivit adevarul.ro

În urma jafului de la muzeul Drents din Olanda au fost furate coiful dacic de la Coțofenești și trei brățări dacice, piese care aparțineau Muzeului Național de Istorie din București.

ANALIZĂ România între două reforme diametral opuse. A transformat internetul într-un succes patriotic, dar a lăsat energia pe mâna „băieților deștepți”

08:00

STUDIU Cei doi factori care tind să accelereze îmbătrânirea biologică, potrivit unui studiu. Efectele apar încă din copilărie

07:41

„Mod de operare: din datele pe care le deținem, furtul a fost comis de 3 persoane, care prin folosirea de explozibil au spart peretele exterior al muzeului în zona încăperii în care se aflau expuse piesele de patrimoniu, au spart sticla securizată care proteja exponatele din aur și au părăsit în scurt timp clădirea. Piesele de patrimoniu sustrase sunt următoarele: coiful princiar de la Coțofenești și trei brățări dacice. Trebuie precizat că în încăpere erau în jur de 650 de bunuri arheologice din aur, parte a expoziției românești în Olanda, fiind furate doar cele 4 bunuri de patrimoniu menționate anterior”, potrivit grupului de WhatsApp „Politisti.ro”.

Pe 25 ianuarie 2025, România a fost zguduită de vestea furtului a trei brățări dacice din aur din colecția Muzeului Național de Istorie a României. Artefacte prețioase, realizate în perioada de apogeu a culturii dacice, reprezentau simboluri ale puterii și rafinamentului artistic al meșterilor daci. Brățările, datate din jurul anilor 100 î.Hr. – 100 d.Hr., ar fi fost realizate de pe vremea când încă trăia Burebista sau chiar din perioada când Decebal era tânăr.

Brățările, descoperite inițial la Sarmizegetusa Regia, erau depozite votive, utilizate atât în scopuri religioase, cât și ca simboluri ale autorității regale. Furtul lor readuce în discuție problema securității patrimoniului național, o temă sensibilă în contextul în care multe alte obiecte de valoare au fost pierdute în trecut.

De-a lungul anilor, autoritățile române au reușit să recupereze doar o parte dintre brățările dacice furate anterior. Acest nou incident subliniază necesitatea unor măsuri mai stricte de protecție și colaborare internațională pentru combaterea traficului de artefacte. Brățările dacice sunt mai mult decât simple obiecte de aur – ele sunt martorii unei civilizații remarcabile, ce continuă să fascineze istoricii și arheologii.