Reversul promisiunilor. Trump caută un țap ispășitor pentru IMPASUL din Ucraina: „Nu poate face, peste noapte, o revoluție în politica externă”
Au trecut trei luni de când Donald Trump s-a întors la Casa Albă și nu s-a făcut niciun pas către pace în Ucraina. Discuțiile dintre Washington și Moscova s-au concentrat aproape în întregime pe repararea relațiilor bilaterale, în timp ce încercările de a asigura chiar și o încetare a focului limitată – fie în Marea Neagră, fie în jurul infrastructurii energetice – au eșuat.
Adevărat, Trump nu a „predat Ucraina lui Putin”, așa cum se temeau mulți după ruptura deschisă dintre Zelenski și noul președinte al SUA, difuzată în întreaga lume chiar din Biroul Oval, pe 28 februarie 2025.
- Casa Albă chiar continuă să vorbească despre „progres” în dialogul său cu Moscova – în ciuda faptului că numărul morților în rândul civililor din marile orașe ucrainene continuă să crească.
- Rusia, la rândul ei, cere concesii majore de la Kiev.
- Până acum, nimeni nu a prezentat nici măcar schița de bază a unui plan de pace care ar putea satisface Kremlinul fără a echivala cu o capitulare totală pentru Ucraina.
Așa cum stau lucrurile, consideră analistul politic Anton Barashin, cel mai probabil rezultat este un război continuu.
„Dar chiar dacă discuțiile se prăbușesc, asta nu va deraia neapărat „noua resetare” în relațiile dintre SUA și Rusia”, scrie Barashin într-o analiză publicată de The Insider.
„Dosarul Ucrainei poate trece cu ușurință pe o poziție marginală în agenda lui Trump”
Există cel puțin trei motive pentru care tensiunile dintre Washington și Moscova se vor atenua, chiar dacă Kievul, Harkov, Sumî, Odesa și nenumărate alte orașe ucrainene rămân sub focul rusesc. În primul rând, punctează Anton Barashin, politica europeană și viitorul Ucrainei nu reprezintă priorități pentru Donald Trump.
„Președintele american a transmis, în mod constant, atât către UE, cât și către Ucraina, că deși SUA ar prefera încheierea războiului, nu intenționează să joace un rol activ în scenariul în care se va ajunge la un acord de pace.
În schimb, America lui Trump transferă responsabilitatea pentru orice acord viitor și pentru aplicarea acestuia asupra europenilor. Pentru Trump, întreruperea discuțiilor nu ar fi o înfrângere personală. Liderul SUA poate să-i învinovățească pe Biden, Zelenski sau Putin pentru că nu vor sau nu pot să facă pace.
- Acest lucru i-ar permite lui Trump să-și reducă implicarea în problema ucraineană și să se orienteze către alte domenii ale politicii americane.
- Având în vedere planurile sale de a anexa Groenlanda, de a deporta un milion de migranți, de a duce războaie comerciale cu o mare parte din lume și de a se confrunta cu China, dosarul Ucrainei poate trece cu ușurință pe o poziție marginală în agenda sa.
În al doilea rând, adevărul este că Trump nu vede Rusia ca pe o amenințare serioasă. Pe fondul unui război comercial fără precedent cu China, președintele american dorește să evite să împingă Moscova mai aproape de Beijing. Pentru a menține Rusia la distanță de China, Trump trebuie să mențină un dialog cu Kremlinul – ceea ce înseamnă să nu intensifice, prin sancțiuni, presiunea asupra lui Putin.
În al treilea rând, Moscova îi explică Washingtonului că agenda bilaterală a celor două țări poate merge cu mult dincolo de războiul din Ucraina. Deși potențialul de cooperare economică poate fi limitat, Rusia s-ar putea dovedi utilă atunci când vine vorba de reglementarea crizelor din Siria, Israel și Iran.
Pentru Trump, este de dorit să nu escaladeze tensiunile cu Putin și chiar și o normalizare minimă a relațiilor dintre SUA și Rusia ar putea fi încadrată ca o realizare majoră atât pentru Casa Albă, cât și pentru Kremlin”, continuă analistul politic Anton Barashin în analiza publicată de The Insider.
„Fără acces la industria de apărare a SUA, ajutorul militar pentru Kiev va deveni din ce în ce mai dificil de susținut”
Având în vedere traiectoria actuală, scenariul cel mai probabil implică o forță continuă pentru o „resetare” fără angajamente serioase din partea ambelor părți, potrivit lui Barashin.
Pentru a menține Rusia angajată și pentru a încuraja cooperarea Moscovei dincolo de problema Ucrainei, ar fi suficient ca SUA să semnaleze retragerea ajutorului militar și financiar pentru Kiev, împreună cu pași făcuți pentru a-și reduce prezența militară în Europa.
„Putin ar putea interpreta aceste mișcări ca o ieșire a SUA din conflict, scoțând efectiv Washingtonul din rolul de adversar și plasându-l în cel de partener dificil, dar potențial util – cel puțin pe un set limitat de probleme.
O ridicare completă a sancțiunilor nu ar fi necesară, deoarece Moscova înțelege că un astfel de pas ar fi dificil din punct de vedere politic pentru Trump. Dar atragerea de sprijin din Ucraina ar fi un motiv suficient pentru ca cei de la Kremlin să-l eticheteze pe Trump drept „geniu”.
În acest scenariu, sarcina sprijinirii Ucrainei ar reveni direct asupra UE. Anticipând această întorsătură a evenimentelor, Bruxelles-ul lucrează deja pentru a-și consolida propriile capacități de apărare și pentru a crește ajutorul pentru Kiev.
- Uniunea Europeană are, într-adevăr, resursele financiare pentru a sprijini în continuare Ucraina într-un mod de «apărare activă».
- Totuși, fără acces la industria de apărare a SUA, ajutorul militar pentru Kiev va deveni din ce în ce mai dificil de susținut.
- În cel mai favorabil scenariu pentru Moscova, Trump ar putea, după exemplul Israelului, să interzică transferul produselor de apărare fabricate din SUA către Ucraina – chiar dacă UE este dispusă să plătească factura.
Dacă Trump va permite UE să achiziționeze arme americane pentru Ucraina, totul va depinde nu numai de relația sa cu Zelenski, ci și de traiectoria mai largă a relațiilor SUA-UE. Cu un război comercial deja în desfășurare și ambiții puse pe masă care implică Groenlanda, este greu de prezis cum va arăta această dinamică transatlantică peste șase luni”, avertizează analistul politic.
Conflictul comercial și confruntarea cu China, prioritățile lui Trump
Cel mai optimist scenariu pentru Ucraina, crede Anton Barashin, este acela că Trump, într-un efort de a atenua tensiunile cu aliații occidentali și cu propria sa instituție politică, va da vina pe Putin pentru eșuarea negocierilor de pace, apoi se va alătura Europei pentru a pedepsi Rusia.
„Acestea fiind spuse, nimeni nu ar trebui să se aștepte la o schimbare completă în viziunea lui Trump asupra lumii. Conflictul comercial și confruntarea cu China vor rămâne prioritățile sale în următorii ani.
- În cel mai bun caz, Kievul poate spera la un sprijin militar continuu la nivelurile actuale, cu condiția ca UE să suporte cea mai mare parte a poverii financiare.
- În acest scenariu, Trump ar putea fi de acord să impună sancțiuni suplimentare Rusiei și să suspende în mare măsură dialogul bilateral.
- Totuși, chiar și pe fondul reînnoirii tensiunilor, este probabil să continue unele eforturi de a menține un contact minim cu Moscova.
Noile sancțiuni sau alte restricții introduse de Trump nu vor modifica luarea deciziilor la Kremlin, dar ar putea complica eforturile Rusiei de a-și reconstrui capacitatea militară și de a duce un război pe termen lung.
În mod ironic, chiar și în scenariul celor mai calde relații dintre Washington și Moscova, cea mai mare amenințare pentru Rusia ar putea fi escaladarea războiului comercial dintre SUA și China, care duce la scăderea prețului petrolului.
De fapt, Trump ar putea rămâne un «prieten» al lui Putin, în timp ce ar face mai mult rău economiei ruse decât a făcut vreodată orice regim de sancțiuni”, explică Barashin.
„Moscova nu va abandona parteneriatul cu China”
Un scenariu mai puțin probabil ar fi acela că SUA își retrag complet sprijinul pentru Ucraina, relațiile dintre Washington și Bruxelles se deteriorează și mai mult, iar Trump devine dispus să extindă în mod semnificativ cooperarea cu Rusia.
Merită remarcat imediat, scrie Barashin, că potențialul pentru o astfel de cooperare rămâne limitat și nu ar trebui să se aștepte nimeni la vreo revelație dramatică.
„Moscova nu va abandona parteneriatul cu China, dar ar putea juca un rol activ într-un nou acord privind Iranul, ar putea da dovadă de flexibilitate în ceea ce privește Siria și ar putea oferi sprijin restrâns Israelului.
- Pentru a genera mai mult entuziasm la Kremlin, Trump ar trebui să ridice cel puțin unele sancțiuni – poate cele care implică sectorul aviației și restricțiile împotriva exporturilor rusești.
- În schimb, Moscova ar putea propune proiecte comune majore în Arctica și, mai larg, o versiune reînnoită a unui «pact de neagresiune și înțelegere reciprocă» care delimitează clar sferele de influență.
- În cadrul unui astfel de acord, Rusia s-ar putea angaja la o neutralitate limitată în Asia-Pacific, cu condiția ca SUA să nu se mai implice în afacerile europene.
Kremlinul păstrează ambiții pentru o afacere de asemenea amploare. Pentru Putin, asta ar echivala cu recunoașterea aproape totală a parității dintre cele două puteri și ar marca un pas important către o lume multipolară.
Primul scenariu – tensiune redusă, cu o cooperare limitată – pare încă cel mai realist. Dar este important să nu trecem cu vederea faptul că abordarea lui Trump din ultimele trei luni a fost extrem de haotică, imprevizibilă și adesea în contradicție cu interesele tradiționale ale SUA.
- Mișcările sale economice agresive împing economia globală către o recesiune care va afecta inevitabil și Statele Unite.
- Alegerile de la jumătatea mandatului sunt programate să aibă loc în noiembrie 2026, iar democrații vor recăpăta probabil majoritatea în Congres – ceea ce ar complica și mai mult președinția lui Trump și i-ar distrage atenția de la politica externă.
- Până acum, «resetarea» cu Rusia nu a luat o formă clară.
Cele două părți încă discută despre cum să redeschidă ambasadele. Și este absolut posibil ca, dacă se realizează un progres real, Trump să se confrunte cu o reacție adversă atât din partea oponenților interni, cât și a aliaților americanilor”, mai scrie Barashin.
„O retragere parțială din Europa și o reducere a sprijinului pentru Kiev”
Chiar și pentru un președinte proaspăt reales, să încerce să se lupte cu întreaga lume – cu excepția Rusiei – nu va fi ușor, anticipează Barashin în analiza publicată de The Insider.
Și, mai scrie acesta, „în ciuda energiei sale nemărginite, Trump nu poate face, peste noapte, o revoluție în politica externă”.
„După cum am văzut anterior, Trump rareori rămâne concentrat pe o problemă pentru mult timp. În aceste circumstanțe, ideea că ar putea stabili un parteneriat profund și de durată cu Putin pare exagerată.
Ceea ce pare mai plauzibil, însă, este o retragere parțială din Europa și o reducere a sprijinului pentru Kiev. Iar acest scenariu ne readuce la problema rolului Europei în viitorul Ucrainei.
Orice s-ar întâmpla în negocierile dintre SUA-Rusia, un lucru este clar: Kievul nu va accepta capitularea, iar Uniunea Europeană nu este pe cale să renunțe la sprijinirea dreptului Ucrainei de a se apăra”, încheie Anton Barashin.
Citește și: