Convins că deține toți AȘII în Ucraina, Putin privește către Caucazul de Sud. Kremlinul vrea să țină sub control Armenia, Azerbaidjan și Georgia

Vechile modele de comportament diplomatic revin în Caucazul de Sud, după o perioadă în care Rusia lui Putin a fost concentrată pe războiul din Ucraina. Trei ani de război au dat naștere unui nou tipar de relații între Moscova și țările din această regiune. Preocuparea Kremlinului pentru luptele din Ucraina a însemnat că Georgia, Armenia și Azerbaidjan s-au bucurat de o mai mare libertate în a-și modela propria politică externă.

Acum, însă, negocierile dintre Moscova și Washington au ridicat speranțe într-o încheiere rapidă a războiului din Ucraina și, ca urmare, i-au forțat pe politicienii din regiune să urmărească o revenire la vechile mutări diplomatice, tradiționale.

Din 2022, Armenia și-a „înghețat” calitatea de membru al Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), condusă de Moscova, și a început să lucreze la legi care să permită declanșarea procesului de integrare în Uniunea Europeană.

EXTERNE Un bacșiș de 200 de dolari de la patru turiști a înfuriat o chelneriță: „Din cauza asta îmi urăsc jobul”

19:32

VIDEO Melania Trump le-a citit povești unor copii de la un spital din Washington. Ce mesaj le-a transmis din partea președintelui Donald Trump

19:19

OTSC este o alianță militară interguvernamentală care a fost înființată în data de 15 mai 1992, atunci când șase state post-sovietice aparținând Comunității Statelor Independente – Rusia, Armenia, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan – au semnat tratatul de securitate.

• Între timp, Azerbaidjanul a reușit să obțină retragerea timpurie a forțelor de menținere a păcii rusești din regiunea disputată Nagorno-Karabakh.
• A închis birourile din Baku ale Rossotrudnichestvo, agenția neoficială de soft power a guvernului rus de promovare culturală.
• A refuzat să ignore doborârea unui avion de pasageri Azerbaijan Airlines de către apărarea aeriană rusă, în decembrie 2024.

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, a cerut public Moscovei să prezinte scuze pentru accidentul fatal, să demareze o anchetă și să-i pedepsească pe cei găsiți vinovați. A repetat aceste cereri de mai multe ori înainte de a ordona închiderea Rossotrudnichestvo și a publicației Sputnik.

„Totul părea să ducă la o ruptură majoră în relațiile ruso-azerbaidjane. Dar, trei luni mai târziu, cele două părți par să fi soluționat diferendele într-un mod tradițional – un cocteil în care sunt amestecate gesturi politic și compensații financiare”, notează Alexander Atasuntsev, pentru Carnegie Endowment for International Peace.

Președintele Azerbaidjanului – Ilham Aliyev | Foto – Profimedia Images

„Conducerea azeră a decis că intrarea într-un conflict cu Moscova ar putea costa scump”

Potrivit informațiilor obținute în urma investigațiilor, Guvernul azer a declarat, oficial, că avionul de pasageri Azerbaijan Airlines J2-8243 a fost doborât de o rachetă rusească Pantîr-Ss. (mai multe detalii AICI) 38 de pasageri au fost uciși în urma prăbușirii avionului.

Racheta lansată ar fi trebuit să contracareze drone ucrainene deasupra orașului Groznîi, capitala Ceceniei, dar ar fi explodat accidental chiar când s-a deplasat lângă aeronava azeră, iar schijele au lovit aeronava. Avionul de pasageri s-a prăbușit în Kazahstan.

Foto – Profimedia Images

Însă, înainte să apară rezultatele vreunei investigații oficiale asupra celor întâmplate, asigurătorii ruși au anunțat că vor plăti despăgubiri victimelor, chiar dacă Rusia a susținut că aeronava s-ar fi abătut de la traseu din cauza dronelor ucrainene. (alte informații AICI)

Foto – Profimedia Images

„Aproximativ în același timp au început lucrările la un monument al fostului lider azer Heydar Aliyev (tatăl lui Ilham Aliyev), în centrul Moscovei.

• Apropierea politică a continuat atunci când Kremlinul a aranjat ca Ordinul Prieteniei s-i fie acordat lui Sahiba Gafarova, președintele Parlamentului azer.
• Președintele Consiliului Federației Ruse, Valentina Matviyenko, a fost primită de însuși președintele Aliyev când a efectuat o vizită oficială la Baku, în martie.

Președintele Consiliului Federației Ruse, Valentina Matviyenko, alături de Vladimir Putin | Foto – Profimedia Images

• Între timp, liderul azer a acceptat invitația Kremlinului de a vizita Moscova pe 9 mai, pentru Parada Victoriei.

Nici măcar expulzarea reprezentanților mass-media de stat ruse nu a dus la tensiuni mai mari. A ajutat faptul că autoritățile din Baku au explicat decizia ca fiind una de «suveranizare politică» și, simultan, a expulzat zeci de alte grupuri, inclusiv Crucea Roșie, USAID și instituțiile media Bloomberg și BBC.

Cu toate acestea, este extrem de puțin probabil ca doar deschiderile politice de la Moscova să fi reușit să liniștească apele la Baku. Conducerea azeră și-a dat seama că situația internațională evoluează și a decis că intrarea într-un conflict cu Moscova ar putea costa scump”, explică Alexander Atasuntsev, jurnalist independent specializat în afaceri post-sovietice.

„Armenia este foarte interesată de îmbunătățirea legăturilor cu Rusia”

Mai presus de toate, continuă Alexander Atasuntsev, perspectiva optimistă a unui acord de încetare a focului în Ucraina a schimbat calculele la Baku.

De la declanșarea așa-zisei „operațiuni militare speciale” în Ucraina, în luna februarie a anului 2022, Aliyev a devenit expert în a exploata obsesia președintelui rus Vladimir Putin pentru Ucraina.

„De exemplu, a cronometrat operațiunea militară de succes a Azerbaidjanului în Nagorno-Karabah, în 2023, când Moscova avea de-a face cu o contraofensivă ucraineană.

Dar de data aceasta, liderul azer a simțit, aparent, că atinge limitele a ceea ce Moscova ar tolera.

• Baku a luat notă și de o schimbare în Armenia vecină, cu care luptase pentru Nagorno-Karabah.
• În martie, premierul armean Nikol Pashinyan a ordonat agențiilor de stat să restabilească relațiile cu omologii lor ruși și să participe la evenimente comune din cauza ultimelor schimbări geopolitice.

Premierul armean Nikol Pashinyan | Foto – Profimedia Images

Armenia este foarte interesată de îmbunătățirea legăturilor cu Rusia. Dacă luptele se termină în Ucraina, atunci este posibil ca industria de apărare rusă să aibă un excendent de material militar și să intensifice exporturile de arme. Trebuie menționat că întârzierea livrărilor de arme către Armenia au provocat o situație înghețată în relațiile dintre această țară și Rusia lui Putin, în 2022.

Desigur, exporturile nu vor începe imediat, fiindcă Rusia va avea nevoie de timp pentru a-și reconstrui armata grav deteriorată. Dar chiar și perspectiva unei reluări a ajutorului militar rusesc către Armenia ar întări poziția Erevanului față de Baku”, avertizează Alexander Atasuntsev.

„Eșecul UE de a proteja Ucraina de agresiunea rusă a afectat atractivitatea Europei”

Armenia trimite chiar semnale că ar fi bucuroasă să-și întrerupă eforturile pentru integrarea în UE, crede Alexander Atasuntsev.

Aceste semnale au început imediat după ce Parlamentul armean a adoptat o lege privind „Începutul procesului de aderare a Republicii Armenia la Uniunea Europeană”, pe 26 martie 2025.

„Parlamentarul armean Arman Yeghoyan, care conduce Comisia pentru integrare europeană a Parlamentului, a declarat, la scurt timp, că Erevanul nu intenționează să depună o cerere de aderare la UE.

Au existat, de asemenea, articole de presă conform cărora Erevanul a vrut să folosească amenințarea cu integrarea în UE doar pentru a face presiuni asupra Moscovei.

Se pare că posibilitatea încheierii războiului din Ucraina a coborât cortina peste o perioadă în care națiunile din Caucazul de Sud au putut duce o politică externă ceva mai independentă față de Moscova. Și-au permis să contrazică public Kremlinul, au făcut înțelegeri fără nicio mediere externă și au căutat apropierea de alte puteri globale.

• În plus, eșecul UE de a proteja Ucraina de agresiunea rusă a afectat atractivitatea Europei.
• Acest lucru este vizibil nu numai în Armenia, ci și în Georgia, unde partidul guvernului, Visul Georgian, a reușit să convingă o mare parte din electoratul majoritar pro-UE că există un risc real de război cu Rusia dacă țara nu menține relații decente cu Moscova.

24 februarie 2025 – proteste pro-Ucraina în Georgia | Foto – Profimedia Images

Toate acestea seamănă foarte mult cu modul în care fostele națiuni sovietice și-au gestionat relațiile cu Rusia înainte de invadarea Ucrainei.

Au încercat, constant, să negocieze unele condiții mai favorabile cu Moscova, au acordat prioritate pragmatismului și au menținut toate dezacordurile departe de ochii publicului”, încheie Alexander Atasuntsev analiza publicată de Carnegie Endowment for International Peace.

Citește și:

Jocul „la două capete” al Turciei, o amenințare pentru securitatea Europei? „Ankara are tradiție în a cultiva o relație AMBIVALENTĂ cu Rusia”

Ajutor militar pentru Ucraina. Prins între Kiev și Moscova, TRUMP trebuie să facă pași-cheie: „Singurul care refuză un astfel de scenariu este Putin”

Putin poate avea ceasuri de lux, dar Europa are TIMP. „Este vorba despre disciplinarea unei Rusii care nu a vrut niciodată să se schimbe”

Putin nu-și uită „rădăcinile” KGB-iste, vârsta și izolarea îi alimentează dorința de a controla TOTUL în Rusia. „Suspiciune, conflict și denunț”

Propagandistul lui Putin, alte scenarii AMENINȚĂTOARE: „Îl voi vedea pe Trump intrând în război cu Europa” / „Dezintegrarea NATO și distrugerea UE”