Robert Fico, premierul Sovaciei, cere Comisiei Europeane să ia poziție cu privire la alegerile din România. „Dacă Comisia rămâne tăcută, așa a făcut în cazul Slovaciei, în 2020-2023. Va pune un alt cui în sicriul lipsei de încredere a Uniunii Europene”, a precizat Robert Fico.
„Nu există comentarii cu privire la decizia Biroului Electoral Central din România. Alegerile sunt o chestiune de competență națională. Comisia nu comentează procesul electoral din România, care este treaba autorităților române și a poporului român”, a declarat purtătorul de cuvânt al CE, Markus Lammert, la un briefing la Bruxelles.
Candidatul independent Călin Georgescu află marți, 11 martie, dacă va putea participa sau nu la alegerile prezidențiale din luna mai. Curtea Constituțională a României (CCR) se întrunește pentru a dezbate candidaturile lui Călin Georgescu și Nicușor Dan.
CCR a anunțat că se va întruni, marți, la ora 17:00, pentru a dezbate contestația depusă de Călin Georgescu privind respingerea de către BEC a candidaturii sale.
Robert Fico, un politician considerat pro-rus, a precizat că ceea ce se întâmplă în România este mai mult decât o problemă națională, fiind vorba despre democrație. Premierul Slovaciei cere UE să intervină și să afle care și unde este adevărul în speța alegerilor din România.
„Urmăresc principiul neamestecului în treburile interne ale altor țări. Întrucât Guvernul a vrut să mă bage în închisoare fără niciun motiv în 2020-2023, ca lider al opoziției, ca să nu pot face politică, sunt foarte sensibil la cazuri similare. CE la acea vreme și comisarii relevanți (în special comisarul Reynders) nu le păsa nimic de Slovacia. Au avut un guvern ascultător și nimănui nu i-a păsat de drepturile liderului opoziției și de natura democrației din Slovacia.
Nu știu unde stă adevărul. Dar știu că dacă UE vrea să se salveze, ar trebui să se întrebe ce se întâmplă. Când am vrut să adoptăm un amendament la Codul Penal în această țară, CE a intrat într-o frenezie de activitate. În România, se bănuiește că este un caz asemănător cu al nostru, iar toată lumea tace. Doar pentru că un candidat la președinție are o părere diferită de cea obligatorie, trebuie să fie eliminat? Aceasta este mai mult decât o problemă națională. Este vorba despre democrație și fața UE.
Nu știu unde stă adevărul. Dar știu că dacă UE vrea să se salveze, ar trebui să se întrebe ce se întâmplă. Când am vrut să adoptăm un amendament la Codul Penal în această țară, CE a intrat într-o frenezie de activitate. În România se bănuiește că este un caz asemănător cu al nostru, iar toată lumea tace. Doar pentru că un candidat la președinție are o părere diferită de cea obligatorie, trebuie să fie eliminat? Aceasta este mai mult decât o problemă națională. Este vorba despre democrație și fața UE.
CE trebuie să ia o poziție cu privire la alegerile prezidențiale din România. Și să-și asume responsabilitatea pentru asta. Dacă domnul Georgescu este nedreptățit doar pentru că are o altă părere, trebuie să i se acorde protecție europeană. Dacă CE este convinsă că autoritățile române fac ceea ce trebuie, trebuie să le susțină. Singurul lucru pe care CE nu îl poate face este să tacă. În caz contrar, se stabilește un precedent periculos, în care, într-o competiție democratică liberă, va fi posibil să se îndepărteze un candidat de succes pur și simplu pentru că nu este în concordanță cu opiniile sale diferite”, a transmis premierul slovac, potrivit stiripesurse.ro.
Curtea Constituţională a României analizează marţi, de la ora 17:00, contestaţiile referitoare la candidatura lui Călin Georgescu la alegerile prezidenţiale din luna mai.
Una dintre sesizări este cea trimisă de Călin Georgescu către Curtea Constituţională în legătură cu decizia Biroului Electoral Central (BEC) de respingere a înregistrării candidaturii sale, acesta susţinând că, sub aspect procedural, nu au fost respectate toate condiţiile legale privind cvorumul de prezenţă, cel de vot şi procedura de desfăşurare a şedinţei.
El subliniază că Biroul Electoral Central a încălcat „flagrant” legea prin decizia de respingere a candidaturii sale.
„În pofida celor înfăţişate şi încălcând în mod flagrant legea, BEC, prin decizia de respingere a înregistrării candidaturii mele, nu a verificat, în niciun fel, îndeplinirea cumulativă, pentru candidatura mea, a condiţiilor de formă şi de fond cerute de lege şi actele adoptate în baza acesteia din urmă, mărginindu-se să precizeze că ‘nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte”, spune Georgescu.
„Biroul Electoral Central nu poate da prevalenţă analizei aspectelor formale ale prezentei candidaturi, în detrimentul celor fundamentale tranşate deja de Curte. De altfel, dacă Biroul Electoral Central nu ar analiza întreg contextul candidaturii, există riscul ca, în lipsa unei învestiri ulterioare a Curţii Constituţionale cu această verificare, o candidatură afectată de fundamentale carenţe să fie înregistrată şi să parcurgă întregul proces electoral, pentru ca, în final, Curtea Constituţională să fie pusă în situaţia infirmării rezultatelor sufragiului pentru lipsa manifestă, preexistentă depunerii candidaturii, a unei condiţii de înregistrare a acesteia„, se arăta în decizia BEC.
Conform aceleiaşi surse, candidatura lui Călin Georgescu nu întruneşte condiţiile de legalitate, întrucât acesta, „prin nerespectarea regulilor procedurii electorale, a încălcat însăşi obligaţia (…) de a apăra democraţia”, care se întemeiază pe alegeri „corecte, integre şi imparţiale.”
Sursa foto: Profimedia
CITIȚI ȘI:
Contestația lui Călin Georgescu, dezbătută de CCR marți, 11 martie