Summitul OCS, provocare pentru SUA. „Ambiția Beijingului pentru o nouă ordine globală” / Xi: „Umbrele mentalității Războiului Rece nu s-au risipit”

Summitul anual al Organizației pentru Cooperare de la Shanghai (OCS), desfășurat la Tianjin, în China, a evidențiat semnale clare ale unei relații mult mai strânse între membrii organizației. Totul se întâmplă într-un moment în care lumea a fost zdruncinată de politicile comerciale și tarifele americane.

Evenimentul – care a durat două zile și la care au participat peste 20 de lideri ai unor țări non-occidentale – a fost considerat o demonstrație a ambiției Beijingului pentru o nouă ordine economică și de securitate globală, care reprezintă o provocare pentru SUA, potrivit unei analize publicate de CNBC.

• Într-o critică subtilă la adresa campaniei președintelui american Donald Trump privind taxele vamale la nivel global, președintele chinez Xi Jinping le-a spus omologilor săi, în discursul de deschidere de luni, că „umbrele mentalității Războiului Rece și ale intimidării nu s-au risipit, iar noi provocări se acumulează”.
• Lumea a intrat „într-o nouă fază de turbulențe”, guvernanța globală aflându-se la „o nouă răscruce”, a declarat Xi, solicitând eforturi comune pentru a construi „un cadru de guvernanță internațională mai just și mai echilibrat”.

Rămâne de văzut în ce măsură se va concretiza efortul Beijingului de a remodela ordinea globală.

Dezghețarea relațiilor India-China

Prim-ministrul indian Narendra Modi și președintele chinez Xi Jinping au avut prima lor întâlnire pe teritoriul chinez, din ultimii șapte ani, împărtășind viziunea de a fi parteneri, nu rivali.

• Liderii celor două națiuni cu cele mai multe populații ale lumii — reprezentând aproximativ 2,8 miliarde de oameni — s-au angajat să intensifice cooperarea și să lucreze pentru rezolvarea disputei de lungă durată privind frontiera.
• Reapropierea dintre India și China are loc în contextul în care ambele țări se confruntă cu presiuni economice din cauza tarifelor vamale americane foarte ridicate.

„Modi și Xi au folosit toate cuvintele diplomatice disponibile pentru a semnala un nou angajament… parțial motivat de tarifele vamale mari impuse de Trump ambelor țări”, a declarat Wendy Cutler, vicepreședinte senior la Asia Society Policy Institute.

• Totuși, India rămâne precaută în privința unui flux de importuri ieftine din China care îi amenință industriile interne, iar disputele transfrontaliere sunt departe de a fi rezolvate.
• Relația Chinei cu Pakistanul rămâne, de asemenea, un punct de blocaj în relația New Delhi-Beijing.

„Îmbunătățirea legăturilor comerciale nu va fi ușoară”, a spus Cutler, menționând că New Delhi va menține probabil măsurile restrictive în vigoare, după o serie de cazuri anti-dumping împotriva importurilor chinezești.

Tripleta Xi, Putin, Modi

Summitul i-a surprins, de asemenea, pe Xi, Modi și președintele rus Vladimir Putin ținându-se de mână și râzând copios, într-un moment în care SUA au acuzat India și China că alimentează războiul Moscovei împotriva Ucrainei.

India — curtată mult timp de SUA ca o contrapondere la China — a fost ținta tarifelor vamale ridicate impuse de Donald Trump, Kremlinul a ignorat eforturile Washingtonului pentru pace în Ucraina, iar Beijingul continuă să se certe cu SUA pe teme comerciale, tehnologice și geopolitice.

Simbolismul tripletei Xi, Putin, Modi proiectează China ca o alternativă de parteneriat la SUA. Practic, Trump a „insuflat o nouă viață” summitului, oferind Chinei șansa de a-și prezenta diplomația ca fiind mai fiabilă decât cea a Washingtonului, a declarat Jeremy Chan, analist senior la Eurasia Group.

Modi i-a spus omologului său rus că India și Rusia au stat alături chiar și în vremuri dificile, după ce Putin l-a numit pe Modi „dragul său prieten”, descriind relațiile lor ca fiind „prietenoase și de încredere”.

Ulterior, Modi a postat pe platoforma X o fotografie cu el și Putin în limuzina blindată Aurus a liderului rus.

Foaia de parcurs și „drepturile egale ale tuturor țărilor de a dezvolta și utiliza IA”

„India folosește acest lucru pentru a trimite în mod oportunist un semnal indirect către Washington, că are opțiuni strategice, nu doar la Beijing, ci și la Moscova”, a mai spus Jeremy Chan.

Pentru Rusia, OCS rămâne, de asemenea, una dintre puținele platforme internaționale unde Vladimir Putin nu se află în defensivă, subliniind legăturile durabile ale Moscovei cu partenerii asiatici influenți, în ciuda sancțiunilor occidentale.

• Declarația de la Tianjin a Consiliului OCS a reafirmat angajamentele de consolidare a cooperării în domeniul inteligenței artificiale , subliniind „drepturile egale ale tuturor țărilor de a dezvolta și utiliza IA”.
• Aceasta a urmat remarcilor premierului Li Qiang la o altă conferință despre inteligența artificială de la Shanghai luna trecută, unde a propus crearea unei organizații care să coordoneze eforturile globale de reglementare a tehnologiei inteligenței artificiale, aflată în rapidă evoluție.

Într-o declarație comună, membrii OCS s-au angajat să coopereze pentru reducerea riscurilor și îmbunătățirea securității și responsabilității IA în beneficiul umanității, angajându-se în același timp să implementeze o foaie de parcurs pentru cooperarea și dezvoltarea comună în domeniul IA.

Într-o declarație emisă în urma Forumului de Cooperare în domeniul Inteligenței Artificiale al OCS, care a avut loc în luna mai, Beijingul a cerut statelor membre să colaboreze pentru „construirea unui centru de colaborare pentru aplicațiile de inteligență artificială”, promițând în același timp să promoveze modele de inteligență artificială open-source și să partajeze tehnologii avansate.

„Beijing s-a orientat spre «modele open-source» ca infrastructură de productivitate”, a declarat Paul Triolo, partener la DGA Group, adăugând că provocarea constă în „cum sau dacă să se reglementeze utilizarea modelelor open-source peste granițe”.

Reducerea dependenței de dolarul american

Unele state membre au convenit să înființeze o bancă de dezvoltare OCS, ceea ce ar reprezenta un pas semnificativ în obiectivul de lungă durată al blocului comunitar, acela de a stabili un sistem de plăți alternativ care să reducă dependența de dolarul american.

China este cel mai mare acționar al Băncii Asiatice de Investiții în Infrastructură (Asian Infrastructure Investment Bank – AIIB), lansată în 2014 pentru a finanța proiecte în țările în curs de dezvoltare, ca o provocare directă la adresa Băncii Mondiale și a Băncii Asiatice de Dezvoltare.

„Deși această banca de dezvoltare propusă ar putea fi sub nivelul AIIB, aceasta reflectă ambiția lui Xi de a se poziționa drept «arhitect» al unui cadru de guvernanță globală condus de China”, a declarat Steven Okun, director executiv al firmei de consultanță APAC Advisors.

Beijingul a promis, de asemenea, 2 miliarde de yuani (280 de milioane de dolari) sub formă de ajutor gratuit pentru statele membre, în acest an, și alte 10 miliarde de yuani (1,4 miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi pentru membrii organizației, în următorii trei ani.

Foto – Profimedia Images

RECOMANDAREA AUTORULUI:

• Armenia anunță un „parteneriat strategic” cu China și vrea să facă parte din OCS. Beijingul susține aderarea
• „Ucigașul din Guam”. China pune presiune pe bazele și portavioanele SUA din Pacific prin noua rachetă balistică DF-26D
• Summitul OCS. „Cartea” jucată de Iran în contextul crizei geopolitice actuale. „Se pregătește intens pentru următorul război cu Israelul”
• S-a declanșat ALARMA în China, Rusia și Coreea de Nord. SUA desfășoară sistemul de rachete sol-sol Typhon în Japonia
• Mutare-surpriză la Moscova. Cine este Igor Krasnov, FAVORITUL lui Putin pentru Curtea Supremă a Rusiei. „Prioritățile Kremlinului într-o altă lumină”