Povestea împăratului roman CONSTANTIN CEL MARE și a mamei sale ELENA, cinstiți pe 21 mai

Constantin cel Mare a fost împărat al Imperiului Roman între anii 306 și 337 d.Hr.

El a primit titlul de „Egalul Apostolilor” și „cel Mare”.

Constantin cel Mare – Ascensiunea la putere

Constantin cel Mare. Bucăți din statuia sa. Sursa Foto- Shutterstock

El a fost fiul cezarului Constantius Chlorus care a guvernat provinciile romane Galia și Britania. Mama sa era Elena, o creștină din naștere. La vremea când s-a născut Constantin, Imperiul Roman era împărțit în două părți, partea vestică și partea estică. Două erau conduse de împărați cu titlul de „Augustus” și de co-împărați numiți „Cezar” (succesorii desemnați). Imperiul era condus de un sistem numit „Tetrarhie”.

Constantius Chlorus era Cezarul Imperiului Roman de Apus. Constantin, cel care avea să devină „cel Mare”, s-a născut în anul 272, în orașul Naissus din Dacia Mediterana sau Moesia/ Nis din Serbia de azi. Deși tatăl său a divorțat de Elena pentru a se căsători cu o femeie de rang înalt, fiul său a continuat să o respecte și să o onoreze. I-a acordat titlul imperial „Augusta” în timpul domniei sale.

SOCIAL Bani în plus la pensiile din ianuarie 2026, pentru pensionarii din aceste orașe din România

10:59

SOCIAL Caz unic în România. Cât are de plătit impozit Andra din București, pentru apartamentul ei din Sectorul 2

10:52

Constantin, încă de mic, era crescut să respecte toate religiile și cultele, inclusiv creștinismul. Tatăl său nu persecuta creștinii așa cum au procedat împărații Dioclețian, Maximian Glaerius și Maximian Hercules. În anul 306, Constantius Chlorus moare în 306. Constantin a fost proclamat împărat al Galiei și Britaniei de către armata romană de la York.  El a acordat creștinilor libertatea de practică a tradițiilor și obiceiurilor.

Constantin cel Mare adoptă semnul crucii

Constantin cel Mare adoptă semnul Crucii. Sursa Foto- Shutterstock

Constantin i-a învins pe împărații Maximian Galerius în Est și pe împăratul Maxențiu în Vest. Se spune că s-ar fi rugat la Dumnezeu să-i dea un semn. Domnul i-a arătat un semn strălucitor în forma crucii (în formă de X) și cu inscripția „Sub acest Semn, vei birui”. Constantin a ordonat vopsirea scuturilor tuturor soldaților romani cu semnul crucii. Maxeniu a fost învins în bătălia de la Podul Milvius. Acesta a căzut în Tibru și s-a înecat.

Constantin a devenit unicul cârmuitor al Imperiului Roman de Vest. În 313, prin Edictul de la Milano, a garantat toleranța religioasă pentru crșetini. În 323, după ce a devenit unicul cârmuitor al Imperiului Roman, a extins prevederile Edictului de la Milano și în provinciile estice. În 324, l-a învins pe împăratul  Licinius în bătălia de la Crisopolis. Constantin i-a ordonat execuția.

El a transferat capitala imperiului la est, în orașul Bizanț, redenumit Constantinopol.  A finanțat construirea de biserici și a susținut cărturarii și preoții creștini. În 325 a fost organizat Primul Sinod Ecumenic pentru a combate erezia ariană din Est care nega natura divină a Fiului lui Dumnezeu. În 326, Elena, mama sa, a plecat la Ierusalim pentru a-l întâlni pe patriarhul Macarie al sfântului oraș și a pornit în căutarea crucii pe care a fost răstignit Iisus Hristos. A ajutat nevoiașii și s-a întors la Constantinopol, unde a murit în 327.

Înălțarea Sfintei Cruci. Sursa Foto- Shutterstock

Constantin cel Mare, deși păgân până la moarte, a rămas devotat creștinismului

Dar a construit o serie de biserici, a acordat privilegii clerului, a promovat creștini în funcții de rang înalt, a returnat proprietățile confiscate în timpul marilor persecuții făcute de Dioclețian, a înzestrat biserica cu averi și terenuri, a abolit crucificarea ca metodă de execuție, a ordonat ca duminica închinată zeului soarelui Sol Invictus să fie dedicată Învierii lui Hristos, a comandat construirea Bisericii Hagia Irene din Constantinopol, a decretat livrarea a 50 de volume de scripturi pentru bisericile din Constantinopol și canonizarea a celor patru Evanghelii.

A încurajat și construirea de noi temple și practicarea sacrificiilor păgâne, dar ulterior, spre finalul domniei sale, a ordonat dărâmarea templelor romane. El i-a transmis o scrisoare regelui sasanid Shapur al II-lea prin care îl îndemna să protejeze creștinii din Mesopotamia și Persia (Irakul și Iranul de azi).

Constantin a continuat să rămână păgân până la bătrânețe. El a fost botezat creștinește când era pe patul de moarte în 337 d.Hr.

Constantin cel Mare, colosul reconstruit anul trecut. Sursa Foto- Shutterstock

21 mai – Ziua Sfinților Constantin și Elena

În calendarul ortodox, 21 mai este ziua care îi cinstește pe Sfinții Împărați Constantin și Elena.  Sunt 1,75 milioane de români care își serbează onomastica pe 21 mai 2024.

884.229 poartă numele de Elena, 124.773 sunt Ileana. Mulți bărbați din România poartă numele de Constantin, alţi 80.037 poartă numele Costel, iar 33.386, Costică.

Își sărbătoresc onomastica și românii care poartă numele de Codin, Codina, Constanța, Constantina, Constanțiu, Constina, Costache, Constandin, Costandina, Costa, Costas, Costea, Costel, Costelică, Costeluș, Costi, Costică, Costin, Dina, Dinică, Dinicu, Dinu, Tanța, Tanți, Tănțică, Tică, Ticu, Tina, Tinel, Tinu, Tinuț, Titel, Titeluș, Titi, Titișor.

De asemenea, mai sunt și româncele care poartă numele de Ela (Ella), Elenca, Eleni, Eleonora, Eli, Elina, Helena, Helenca, Helene, Heleni, Helinca, Ileana, Ilenuș, Ilenușa, Ilenuța, Ilina, Ilinca, Ilinuța, Leana, Leanca, Lena, Leni, Lenuș, Lenușa, Lenuța, Lina, Nora, Nuta, Nuți, Nuțica, Nuțisor.

Citește și: Constantin și Elena, sărbătoare MARE pentru români. Tradiții și obiceiuri în ziua de 21 mai