Povestea TEZAURULUI de la Pietroasa sau „Cloșca cu puii de aur”: Despre cum a fost descoperit, furat, salvat dintr-un incendiu și reținut de sovietici

„Cloșca cu puii de aur” sau Tezaurul de la Pietroasa a fost o altă comoară pierdută a României. Mai precis, este o comoară gotică care datează de la sfârșitul secolului al IV-lea, alcătuită din 22 sau 26 obiecte de aur, cu o greutate totală de 19.755,33 de grame de aur și pietre prețioase (granate, almandine, smaralde, cristale de stâncă, safire, turmaline). Numai 12 au fost recuperate și au fost conservate la Muzeul Național de Istorie al României din București.

Obiectele prețioase (fibule cu cap de vultur, cu decor policrom după model scito-sarmat, pietre semiprețioase și un vas rotund de sacrificiu cu figuri orfice, o ceașcă cu 12 fețe, un inel cu o inscripție gotică runică, coliere) i-au aparținut lui Athanaric, conducătorul vizigoților.  Tezaurul conține obiecte decorate după stil chinezesc, specific dinastiei Han, în cataramele curelei. Bolurile de aur sunt după model elenistic, coșurile sunt de stil sasanid,  iar fibulele sunt de model germanic.

ULTIMA ORĂ Victor Ponta amenință USR și declară război deschis partidului condus de Dominic Fritz: „Acești viruși băgați din străinătate care ne rod țara / ne luptăm cu ei și până la urmă o să-i gonim din țară”

22:20

NEWS ALERT Fostul premier britanic Boris Johnson și un fost șef CIA au scăpat la limită de o dronă rusească. Cei doi se aflau într-un tren dintr-o gara atacată în Ucraina

22:00

Descoperirea istorică din Postul Paștelui

Tezaurul a fost descoperit de țăranii pietrari Ion Lemnaru și Stan Avram, în Postu Paștelui din anul 1837, în localitatea Pietroasele, Dealurile Istriței, Prahova,   sub un piemont de viță de vie, potrivit lucrării scrise de Alexandru Odobescu: „Tezaurul de la Pietroasa”. Profesorul german Rudolf Neumeister a stabilit că tezaurul datează din secolul al IV-lea d.Hr. El a fost cel care i-a atribuit comoara lui Athanaric, ipoteză pe care a preluat-o și Alexandru Odobescu.

Înainte de a fi expuse la Expoziția Universală de la Paris, bijuteriile vizigote au fost restaurate de un bijutier parizian, scrie Newsweek.

Jaful istoric și incendiul

În 1875, tezaurul a fost furat de la Muzeul de Antichități din București, de către Dumitru Pantazescu-Popescu, fiu de preot, student seminarist, acrobat pasionat de circ. El s-a ascuns în sălile Senatului,  a făcut o gaură prin tavan pentru a pătrunde cu o umbrelă închisă ,  având un picior legat de o frânghie, iar grație aptitudinilor sale acrobatice, a comis jaful secolului, băgând toate bijuteriile într-o pereche de pantaloni. Pantazescu ar fi vândut una dintre piesele furate unui bijutier-ceasornicar, care ar fi topit-o, potrivit publicației Historia

A fost arestat de polițiști când l-au descoperit cu obiectele asupra sa. Evadează din arest, dar este găsit într-un bordel Condamnat la închisoare pentru 6 ani, moare împușcat de o santinelă înainte de ispășirea pedepsei pentru că a încercat să evadeze. O parte din obiecte au fost deteriorate din cauza jafului. În 1884, obiectele prețioase au fost salvate de la un incendiu, fiind aruncate pe fereastră.

Primul Război Mondial: Transferul către Moscova

În timpul Primului Război Mondial, la finalul anului 1916, când Bucureștiul era amenințat cu ocuparea de către Puterile Centrale, guvernul, Banca Națională și familia regală au fost evacuate în Moldova, fiind transportat și Tezaurul României. O parete din tezaur a fost trimis în Imperiul Rus care făcea parte din Antanta.

Pe lângă obiectele vizigote erau și bijuteriile și lingourile de aur ale Reginei Maria, tablouri și colecții ale unor instituții publice. Conducerea României spera ca o parte din tezaur să fie în siguranță la Moscova până la terminarea Primului Război Mondial.

Între timp, în 1917, a izbucnit Revoluția Bolșevică a lui Vladimir Lenin, iar familia țaristă a fost înlăturată de la putere. În perioada interbelică, România a făcut numeroase demersuri diplomatice pentru a recupera bunurile de la noul actor statal ce a luat locul Imperiului Rus, Uniunea Sovietică.

Tentative de recuparare

În anul 1934, la reluarea relațiilor diplomatice dintre URSS și România, sovieticii au returnat o parte din bunuri, alături de rămășițele pământești ale lui Dimitrie Cantemir.  Tezaurul de Pietroasa nu a făcut parte din negocieri. În anul 1935, URSS a returnat României, 1.443 de lăzi, „toate sparte și răvășite, cuprinzând, cu unele lipsuri, documente ale Arhivelor Statului, ale Academiei Române, metrul și kilogramul etalon de platină, acte private de proprietate, acte particulare fără importanță.

În tratativele duse cu acea ocazie, partea română a revendicat operele de artă din Pinacoteca Statului, din Muzeul Kalinderu, obiectele arheologice și artistice ale Muzeului Național de Antichități și colecția Nicolae Rosetti-Bălănescu, precum și operele de artă medievală laică și bisericească, manuscrisele, obiectele de orfevrerie ale mănăstirilor și bisericilor. Aceste cereri au rămas fără răspuns”.

Printr-o rezoluție, Mareșalul Ion Antonescu a cerut ca problema să fie adusă la cunoștința Guvernului German și a dispus trimiterea de „… dacă este posibil, fotografii constituite într-un album, ale tuturor operelor de artă, bijuteriilor și Tezaurului de la Buzău”.

Recuperarea Tezaurului de la Pietroasa

A trecut al Doilea Război Mondial și a început ocupația sovietică. În iunie 1956, Nikita Sergheevici Hrușciov i-a comunicat lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, decizia Partidului Comunist al Uniunii Sovietice de a restitui Republicii Populare Române „ valorile istorice ale artei aplicate, decorative și plastice românești pe care România le-a trimis spre păstrare în timpul Primului Război Mondial”.

Delegația românească ce s-a deplasat la Moscova în ziua de 28 iulie 1956, compusă din Tudor Arghezi, Andrei Oțetea, George Oprescu, Constantin Prisnea, Marius Bunescu, șeful delegației Mihai Ralea și mai multe persoane care s-au ocupat cu ambalarea obiectelor.

Erau în joc 33 kg. de aur, 690 kg. de argint, 22.12 carate de briliante, 30.03 carate de rubine, 184.5 carate de smaralde, apoi 1350 de picturi, gravuri și desene, dintre care 120 de Grigorescu, pe lângă altele de Szathmary, Aman, Luchian, Andreescu, în total, împreună cu cele peste 35.000 monede rare, 39.320 de piese. Numai Tezaurul de la Pietroasa, din sec. al IV-lea al erei noastre, cântărea 19.755,33 de grame.

Tezaurul de la Pietroasa a fost prezentat publicului din România, într-o expoziție de la Muzeul de Artă al Republicii de pe 23 august 1956. Din 1971, a fost expusă la Muzeul Național de Istorie al României din București, scrie Historia.  Tezaurul României a fost parțial restituit, în trei tranșe separate, în anii 1935, 1956 și 2008, dar nici până acum nu a fost restituit în întregime.

Sursa Foto: Shutterstock/Profimedia

Citește și: Istoria din spatele coifului dacic de la Coțofenești, unul dintre obiectele de aur FURATE de la Muzeul Drents