Criminalul Remus Tudor, condamnat la închisoare pe viață, dă din nou statul în judecată, după pedeapsa pentru șantajarea unei fete de 17 ani: ”M-au condamnat pe baza unor fapte false” | EXCLUSIV

Criminalul Remus Tudor, condamnat la închisoare pe viață, dă din nou statul în judecată, după pedeapsa pentru șantajarea unei fete de 17 ani: ”M-au condamnat pe baza unor fapte false” | EXCLUSIV
Publicat: 20/07/2021, 18:34

Judecătorii Tribunalului Brăila l-au condamnat pe Remus Tudor, în 1993, la închisoare pe viață, fiind găsit vinovat de uciderea, cu un cuțit, a unei colege de serviciu. Pedeapsa cu moartea fusese abolită, în România, după Revoluția din 1989, astfel că deținutul Tudor a rămas încarcerat, timp de 20 de ani, apoi a fost eliberat condiționat în 2012.

Comisia de eliberare condiționată a stabilit că Remus Tudor a avut o conduită ”ireproșabilă” în penitenciar, astfel că acesta a devenit un om liber după două decenii petrecute în spatele gratiilor.

Infractorii condamnaţi pe viaţă, cunoscuți ca „vieţaşi”, pot fi eliberaţi condiţionat după executarea a 20 de ani din pedeapsă, conform Codului Penal. Cum Remus Tudor a stat închis după crima din 1990 până în 2012, el a împlinit termenul la care putea să fie pus în libertate. Condiția pentru ca pedeapsa să fie însă considerată executată și el să nu mai revină în penitenciar ca ”viețaș” era ca cel puțin 10 ani să nu mai comită altă infracțiune.

Timp de șapte ani, Remus Tudor s-a bucurat de aerul de libertate, numai că a intrat în atenția polițiștilor, în toamna anului 2019, după ce o fată de 17 ani a reclamat că, în luna septembrie, un bărbat în vârstă de 53 de ani – pe care îl cunoștea de un an – ar fi constrâns-o să întrețină relații sexuale. Adolescenta spunea că, pentru a o convinge, bărbatul ar fi amenințat-o că, dacă se opune, va arăta familiei ei, dar și altor persoane, imagini în care ar apărea în ipostaze intime.

Tânăra a depus plângere pe 13 septembrie 2019, iar Remus Tudor a fost arestat pe 21 ianuarie 2020 și ulterior condamnat la doi ani de închisoare pentru șantaj. Judecătorul a revocat liberarea condiționată din anul 2012 și a hotărât ca Remus Tudor să execute pedeapsa pe viață. Condamnarea a devenit definitivă în 11 martie 2021, după decizia dată de Curtea de Apel București.

Condamnă pe inculpatul Tudor Remus la o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvâșirea infracțiunii de șantaj în formă continuată. (…) dispune revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei cu detențiunea pe viață aplicată de Tribunalul Brăila, rămasă definitivă în 25 mai 1993, potrivit deciziei de condamnare de la Judecătoria Sector 6, din 9 decembrie 2020.

La trei luni după condamnarea definitivă, Remus Tudor a depus contestație la executare, motivând că instanța care i-a dat pedeapsa pentru șantaj nu a luat în considerare că a fost arestat și acuzat după ce în actele anchetatorilor au fost schimbate date și nici că a fost bătut de polițiști, în urma perchezițiilor făcute în casa în care locuia. Dosarul se judecă în august 2021.

În EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL, Remus Tudor – încarcerat acum la Penitenciarul Giurgiu, unde a fost transferat, în acest an, de la Penitenciarul Rahova – spune că a trimis și la CEDO o sesizare în care reclamă ”ilegalități” comise în al doilea dosar, în care a fost condamnat pentru șantaj. El susține că este încarcerat în baza ”unor acte false”.

Remus Tudor s-a mai plâns o dată la CEDO, în februarie 2011, pentru condițiile din Penitenciarul Jilava. După trei ani, statul român a fost obligat să-i plătească daune morale de 5.850 de euro.

Condamnat a doua oară la închisoare pe viață

Două instanțe au constatat însă că el este vinovat de șantajarea fetei de 17 ani, pe care a cunoscut-o într-un mall din București, în mai 2019, iar două zile mai târziu a convins-o să meargă cu el la o terasă. Ulterior, fata a acceptat să meargă în apartamentul lui din Drumul Taberei, unde au întreținut relații sexuale, potrivit actelor de acuzare.

În luna iulie 2019, adolescenta i-ar fi spus că nu mai vrea să se vadă cu el și de atunci, spun anchetatorii, ar fi început să o amenințe prin mesaje transmise pe WhatsApp, spunîndu-i că dacă nu vorbeşte cu el, le va trimite rudelor şi prietenilor ei poze cu ea goală.

Pe telefonul lui, anchetatorii au găsit mesaje vocale în care el îi spunea fetei: ”Până la 18.00, ora României, atât aștept, îi iau pe toți, chiar pe toți, lovesc în plin, tac-to, mă-ta, frac-tu, bunică-ta. Apoi rudele urmează”, ”Păpușică, eu cred că tu ți-o cauți urât de tot, am spus să răspunzi niște minute că vreau să îți comunic ceva, câteva minute”, ”Fără milă am să te distrug, fără milă”.

Deținutul Remus Tudor prezintă ”partea lui de adevăr”

Deținutul Remus Tudor acuză ”nulitatea absolută a actelor dosarului”

În exclusivitate pentru GÂNDUL, Remus Tudor spune că această a doua condamnare a sa, care a dus la revocarea eliberării condiționate din 2012, este parte a unui scenariu care ridică numeroase semne de întrebare.

Precizăm că, prin prezentarea acestui caz, GÂNDUL nu pune la îndoială decizia clară a instanței, ci prezintă doar punctul de vedere al deținutului Remus Tudor, toate concluziile și acuzațiile formulate aparținându-i acestuia.

Pus inițial sub acuzare pentru viol și ulterior pentru șantaj, deținutul acuză ”falsificare” în documentele anchetei, punctul de plecare fiind chiar plângerea depusă de tânăra de 17 ani.

”Plângerea (n.red. – tinerei) a fost introdusă în data de 13 septembrie 2019. În aceeași zi, ea a fost audiată și s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva mea, sub acuzația de viol. Actele ar fi trebuit să fie confirmate de procurorul de caz, potrivit articolului 305, alin. 3 din Codul de Procedură Penală. Actele sunt nule dacă nu sunt confirmate de procuror, conform art. 268 Cod Procedură Penală, dar și Directivei 214/41 a Parlamentului European. Procurorul a confirmat aceste acte pe data de 19 septembrie și, din punctul meu de vedere, a comis un abuz de putere. Din data de 13 septembrie și până pe 19 septembrie au trecut șase zile. Și aceste acte erau nule, conform legii. Ea putea introduce plângere dacă dorea. Însă, pentru a se acoperi această ilegalitate, s-a procedat la falsificarea documentelor”, acuză Remus Tudor.

Deținutul Remus Tudor consideră că s-a comis o ”ilegalitate” în momentul în care data plângerii penale depuse de tânăra care l-a acuzat de viol și șantaj ar fi fost modificată, în așa fel încât termenul de 3 zile – în care actele ar fi trebuit să fie confirmate de procuror – să fie respectat.

”La ordonanța de începere a urmăririi penale a fost adăugat, olograf, numărul 581661/16.09.2019, prin această modificare încercându-se a se reintra în termenul de 3 zile – în care procurorul trebuia să confirme actele. La plângerea penală (n.red.  – a tinerei) a fost falsificată data introducerii plângerii prin suprapunerea cifrei 6 peste cifra 3, astfel încât să se creeze convingerea că plângerea a fost introdusă în data de 16 septembrie și că a fost respectat acel termen de 3 zile în care actele trebuie confirmate de procuror”, spune Remus Tudor.

Un mare semn de întrebare ar plana și asupra delegației avocațiale care a fost depusă la dosar, astfel că deținutul Remus Tudor susține că, ulterior, a fost arestat și condamnat ”în baza acestor falsuri”.

”Pentru a se întări această ilegalitate, a fost depusă la dosar o delegație avocațială, emisă de Baroul București (nr. 17123/16.09.2019), cu numele avocatei (…), cu mențiunea că aceasta a asistat-o/reprezentat-o (n.red. – pe tânără) în data de 16.09.2019. Dar avocata nu a reprezentat-o pe data de 16 septembrie, pentru că aceasta nu a dat declarație pe 16 septembrie. Pe data de 13 septembrie, avocata nu o putea reprezenta pe clientă pentru că nu avea delegație (fiind emisă pe data de 16 septembrie). Delegația este falsă. Dar și referatul pentru plata onorariului pentru doamna avocat este fals, având ca date… 113.09.2019, 16.09.2018. În baza acestor falsuri în actele dosarului am fost, ulterior, arestat și condamnat”, mai scrie Remus Tudor.

O declarație contestată de Remus Tudor și misterioasa ”armă de foc”

După ce a depus plângerea pe numele lui Remus Tudor, tânăra a fost audiată – în aceeași zi, pe 13 septembrie 2019 – la sediul Poliției Capitalei, iar declarația sa, spune deținutul, conține 30 de pagini.

Totuși, Remus Tudor lansează și o altă acuzație, aceea că respectiva declarație dată de tânără ar fi fost ”sugerată/dictată”. În aceeași declarație, tânăra le-a dezvăluit polițiștilor că Remus Tudor ar fi deținut o armă de foc, numai că nu a fost declanșată urmărirea penală împotriva sa.

”Pe data de 13 septembrie, partea vătămată a fost audiată la sediul Poliției Capitalei, fără avocat. A dat o declarație de 30 de pagini în 70 de minute (fiecare pagină conține 40 de rânduri). E redactată cu viteza de 17-18 caractere pe secundă, aproximativ 4 cuvinte pe secundă. În această declarație nu există intervenția niciunui avocat. Consider că această declarație a fost sugerată/dictată. În declarația sa (…) a scris că eu dețin o armă de foc. Dar nu se începe urmărirea penală și pentru deținerea unei arme de foc. Organele de cercetare penală și procurorii au reținut, astfel, că sunt deținătorul unei arme de foc, numai că – până la data arestării (21 ianuarie 2020) – nimeni nu m-a căutat, nimeni nu m-a întrebat dacă am o armă de foc. Eram considerat violator, recidivist, deținător al unei arme de foc, dar – timp de 130 de zile – nici polițiștilor și nici procurorului nu le-a păsat că aș putea pune societatea în pericol cu acea armă”, concluzionează Remus Tudor.

Mandatul de percheziție domiciliară. Se caută arma de foc

Au trecut aproape trei luni de la plângerea depusă de tânără – aceasta transmițând polițiștilor și informația potrivit căreia Remus Tudor ar deține, în locuință, o armă de foc. Deținutul spune că, legal, nu putea să dețină o armă, având cazier, numai că mandatul de percheziție ar fi fost cerut foarte târziu.

Abia pe 17 ianuarie 2020 este emis, de către judecătorul de drepturi și libertăți, mandatul de percheziție domiciliară, iar Remus Tudor se întreabă de ce a durat atât de mult până să verifice polițiștii informația dată de tânără.

”Pe data de 8 decembrie 2019, după 3 luni, inspectorul C.A. a depus la dosar un proces-verbal în care menționează că s-a informat la Arme și Muniții și că este convins că nu am avut și nu am armă de foc. Eu aveam cazier și nu puteam deține, legal, o armă de foc. Se temea domnul inspector că cineva l-ar putea acuza că nu a efectuat cercetări în legătură cu acea armă? După 40 de zile, inspectorul C.A. a cerut un mandat de percheziție domiciliară, menționând că se caută arma de foc. Niciodată nu am deținut o armă de foc. Judecătorul de drepturi și libertăți a emis – 17 ianuarie 2020 – mandatul de percheziție domiciliară nr. 6, în care menționa că se caută o armă de foc și sunt acuzat de comiterea infracțiunilor de viol și șantaj”, dezvăluie Remus Tudor, ÎN EXCLUSIVITATE pentru GÂNDUL.

Din păcate, judecătorul nu a ținut cont de procesul verbal în care polițistul menționa că nu am armă de foc și nu a întrebat procurorul și polițistul de ce nu au acționat, tip de 130 de zile, pentru a descoperi și confisca arma și a proteja societatea de un eventual pericol. Arma de foc a fost menționată în mandatul de percheziție domiciliară cu scopul de a motiva această percheziție și pentru a crea consecințe juridice grave pentru mine. Procurorul a văzut aceste falsuri și ilegalități, dar le-a menținut și m-a trimis în judecată în baza unor acte nule. Infracțiunea de șantaj a fost dedusă din actele inițiale, respectiv plângerea făcută (n.red. – de tânără) pe data de 13 septembrie 2019, dar art. 280, alin. 2 din Codul de Procedură Penală prevede că actul îndeplinit ulterior actului declarat nul este, de asemenea, lovit de nulitate.

Remus Tudor

Mandatul de percheziție domiciliară valabil din 20 ianuarie 2020

”În fața procurorului, am fost lovit cu pumnii și picioarele de către polițiști”

Remus Tudor fusese acuzat de tânăra respectivă de viol și șantaj, dar asupra lui plana și acuzația conform căreia deține o armă de foc. Percheziția domiciliară are loc pe data de 21 ianuarie 2020, la primele ore ale dimineții, iar deținutul transmite că totul s-a desfășurat pe fondul unei tensiuni crescânde.

Polițiștii au spart porțile și ușa casei, l-au legat cu mâinile la spate, a fost înjurat și ținut în frig și, chiar sub ochii procurorului, ”am fost lovit cu pumnii și picioarele de către polițiști. Ei mă torturau pentru a spune unde am ascuns arma de foc”, spune Remus Tudor. Totodată, acesta susține și că polițiștii ar fi încălcat legea fiindcă nu i-au permis să beneficieze de un martor ”de încredere” în timpul acestei percheziții domiciliare.

”Pe data de 21 ianuarie 2020, orele 06.00, polițiștii au efectuat percheziția domiciliară, sub supravegherea procurorului, la domiciliul la care locuiam. În acea dimineață am fost informat, pentru prima oară, cu privire la acuzațiile care mi se aduceau. Fără somație, polițiștii au spart porțile și ușile casei, au agresat proprietarii și pe mine. Polițiștii mi-au legat mâinile la spate, m-au înjurat, m-au ținut în frig, în curtea casei, îmbrăcat doar cu un tricou și pantaloni scurți. În fața procurorului, am fost lovit cu pumnii și picioarele de către polițiști. Ei mă torturau pentru a spune unde am ascuns arma de foc. O armă pe care eu nu o aveam, dar care era menționată în mandatul de percheziție domiciliară. Am cerut să se efectueze percheziția în prezența unui martor de încredere, dar procurorul nu mi-a permis, cu toate că art. 159, alin. 10 din Codul de Procedură Penală prevede că ”persoanei percheziționate i se va permite să fie asistată de un martor de încredere”. În procesul verbal de percheziție domiciliară este menționat că percheziția s-a făcut fără martor”, acuză Remus Tudor.

”Medicul a întocmit o notă de constatare a mărcilor traumatice și a sesizat procurorul”

Remus Tudor susține că a fost audiat, timp de opt ore, în sediul Poliției Capitalei, și acuză, din nou, ”rele tratamente”, pentru că nu a fost prezentat unui medic, cu toate că avea urme de lovitură și vânătăi, și nu a primit apă. După ce a fost încarcerat, polițiștii au consemnat că a fost lovit, iar medicul ”a constatat și consemnat tortura și relele tratamente”.

Urmele lovirii, consemnate de polițiști

Cu această ocazie, a fost întocmită și o ”notă de constatare” a ”mărcilor traumatice”, procurorul de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 a fost sesizat, numai că – precizează Remus Tudor – nu fost niciodată citat pentru a da declarații din postura de victimă a polițiștilor care l-au bătut.

”După efectuarea percheziției domiciliare, am fost audiat timp de opt ore, la sediul Poliției Capitalei. În tot acest timp, nu mi s-a dat apă să beau și nu am fost prezentat unui medic, deși aveam vânătăi pe față de la loviturile polițiștilor. În seara zile de 21 ianuarie 2020 am fost încarcerat în arestul Secției 13 Poliție, iar polițiștii au consemnat că sunt lovit și m-au prezentat medicul din cadrul Arestului Central. Medicul Ivănuță Lucian a constatat și consemnat tortura și relele tratamente, în fișe anatomice pentru constatarea torturii și a relelor tratamente.

Medicul a întocmit o notă de constatare a mărcilor traumatice și a sesizat procurorul de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 București cu privire la tortura la care am fost supus. Până la acest moment nu am fost citat de procurori pentru declarații din postura de victimă a torturii, iar agresorii sunt nepedepsiți”, acuză deținutul Tudor.

Nota de constatare a mărcilor traumatice

”Consider că acuzația procurorului este nelegală”

Remus Tudor a fost arestat preventiv pe data de 22 ianuarie 2020, în baza acuzațiilor procurorului de caz că ar fi șantajat-o pe tânără, trimițându-i mesaje vocale prin care încerca să o determine să comunice cu el.

Deținutul spune însă că acuzația este ”nelegală”, fiind făcută ”în baza actelor false și nule”. El susține că tânăra nici nu ar fi primit, de fapt, acele mesaje, pentru că tatăl ei îi confiscase telefonul pe data de 10 septembrie 2019. Și, în declarația dată pe 13 septembrie, ar fi recunoscut că nu a primit mesajele din 12 și 13 septembrie.

”Pe data de 22 ianuarie 2020, Judecătorul de drepturi și libertăți a dispus arestarea mea preventivă, în baza actelor false și nule. Am arătat judecătorului că am fost torturat și am cerut să fie sesizat parchetul competent. Procurorul m-a acuzat că am constrâns-o (n.red. – pe tânără), prin expedierea unor mesaje vocale, să comunice cu mine (să îmi răspundă la telefon). Consider că acuzația procurorului este nelegală, deoarece ea nu a primit mesajele mele. Ea a declarat – pe 13 septembrie 2019 – că tatăl ei i-a luat telefonul pe data de 10 septembrie și nu a primit mesajele mele din 12 și 13 septembrie. A precizat că nu știe ce mesaje i-am trimis.

Remus Tudor a declarat, în timpul audierii, că a fost lovit

Procurorul și-a motivat acuzația de șantaj redând în rechizitoriul întocmit convorbiri purtate de mine cu diverși prieteni virtuali de pe Facebook. Dar procurorul nu a identificat și nu a audiat persoanele cu care am purtat discuții pe rețeaua de socializare. Nu a existat o dovadă reală a existenței reale a acelor persoane, dar convorbirile au fost considerate drept probe în ceea ce privește acuzația de șantaj. Din punctul meu de vedere, orice ilegalitate era considerată potrivită pentru a mă aresta”, mai spune Remus Tudor.

”Parchetul nu mă mai acuza de viol, ci de șantaj”

Aflat în Penitenciarul Giurgiu și condamnat la pedeapsa pe viață, Remus Tudor consideră că a ajuns, din nou, în spatele gratiilor în baza unor ”acte false și nule”. Nu a mai fost acuzat de viol, ci de șantaj, iar încercările sale de a demonstra contrariul nu au avut succes.

A contestat hotărârea judecătorului de cameră preliminară, însă magistrații Tribunalului București i-au respins această contestație.

”Consider că judecătorii au emis mandate de arestare preventivă pe numele meu în baza unor acte false și nule. Parchetul nu mă mai acuza de viol, ci de șantaj. Am arătat judecătorilor de cameră preliminară că actele din dosar sunt false și nule, dar judecătorii nu s-au pronunțat pe excepția mea, ci au menținut actele dosarului ca legale. Am contestat hotărârea judecătorului de cameră preliminară, dar judecătorii de la Tribunalul București mi-au respins contestația, copiind, cuvânt cu cuvânt, hotărârea pe care o contestam.

Vreau să precizez că în dosar nu se regăsesc: convorbirea mea cu victima, pe WhatsApp, mesajele în care aceasta îmi spune că face sex cu «tati», acesta fiind tatăl ei, dovezi ale dispariției ei, fiind dată dispărută de directorul școlii.

Judecătorii nu au reținut că eram îngrijorat pentru situația ei (dorea să se sinucidă; era dată dispărută de directorul liceului; întreținea relații sexuale cu toți; un individ mi-a spus că este cu el și că «produce cash»). Orice dovadă cu privire la faptul că mă îngrijora situația ei a fost exclusă/respinsă”, se apără Remus Tudor.

Doi ani pentru șantaj și revenirea la închisoare pe viață

Remus Tudor a încercat să își demonstreze nevinovăția, dar judecătorii au fost de o cu totul altă părere. L-au condamnat la doi ani de închisoare pentru șantaj, iar judecătorul a revocat eliberarea din 2012.

”Am fost condamnat la doi ani, pentru șantaj, infracțiunea constând în faptul că «am determinat-o să-mi răspundă la telefon sau să mă sune, să comunice cu mine». De altfel, chiar ea recunoaște în declarație că tatăl ei îi luase telefonul pe data de 10 septembrie 2019 și nu știa ce mesaje a primit de la mine pe 12 și 13 septembrie 2019. Astfel, judecătorul a revocat liberarea mea din anul 2012 și a hotărât să execut pedeapsa pe viață, deși chiar el ceruse Tribunalului Brăila – instanța de executare, să i se comunice situația mea juridică și nu a ținut cont de faptul că Tribunalul Brăila – Biroul Executări Penale a comunicat, de mai multe ori, că restul de pedeapsă de executat, urmare liberării din 2012, este de ZERO ZILE”, susține deținutul Remus Tudor.

Remus Tudor se consideră nedreptățit și condamnat pe viață, pentru a doua oară, prin ”încălcarea unui mandat de executare în care se menționează, clar, că am executat pedeapsa pe viață și cu încălcarea articolului 4 din Protocolul 7 CEDO”.

”M-au arestat și condamnat în baza unor fapte false și nule, apoi m-au încarcerat în Penitenciarul Giurgiu, pentru a nu mai putea intra în contact cu vreo persoană care dorește să țină legătura cu mine și să mă susțină. Am formulat plângeri penale cu privire la falsificarea actelor, dar încă nu au fost demarate cercetările. Plângerile făcute de mine sunt plimbate de la un Parchet la altul, fiind vorba despre o tergiversare evidentă”, susține Remus Tudor.

GÂNDUL va urmări, în continuare, acest caz și va prezenta alte informații despre sesizarea la CEDO și contestația la executare.

Crima care zguduie ţara. Frumoasa din reclame TV, găsită pe marginea drumului împuşcată de 18...
ULTIMĂ ORĂ! Doliu în sportul românesc! A MURIT în urmă cu puțin timp
FOTO. Fiica Andreei Berecleanu a încins internetul cu cel mai decoltat costum de baie. Cum...
Corina Bud, cu un costum de baie minuscul. Cum arată vedetele din România, la plajă
Fulgy, fiul secret al lui Dan Bursuc?! Ipoteză șoc: „Du-te și fă-i analizele”! Mulți s-au...
Simona Halep sare în apărarea lui Simone Biles, după valul de critici la adresa gimnastei:...
Eşti acuzat de TENTATIVĂ DE OMOR dacă faci această greşeală în trafic! Legea DURĂ pentru...
Oficial israelian: Atacul asupra petrolierului, în care a murit un marinar român, a fost comis...
Nu cumpăra aceste mașini! Au fost făcute zob în Europa
BANCUL ZILEI – Traian Băsescu livrează 1 milion de prezervative românești americanilor
Două insule grecești, la un pas de închidere. Medic: Statul elen trebuie să impună măsuri...
Elena Udrea a comis-o RAU la plajă! Şi-a ridicat picioarele şi s-a văzut…
Imagini INTIME cu scene de nuditate dintr-o lume CENZURATĂ
Chinezii au construit un câmp cu rachete nucleare! Cum arată, imaginile sunt ULUITOARE
Descoperire importantă pentru omenire, îngropată în curând. De ce s-a luat această decizie neobișnuită
Face senzaţie cu „cel mai mic bikini”. Puţine ar avea curajul să meargă aşa la...
Doliu în lumea muzicii populare. A murit la doar 43 de ani. Este ştirea momentului
Adevărul despre Pfizer! Informația care dă totul peste cap. Ce efecte are, de fapt, pe...
De la 1 august se schimbă regulile. Ce spun medicii de familie
Un dar otrăvit: Sute de mii de români vor avea pensii mai mici
Uită de cumpărarea sau de închirierea unei locuinţe. Un oraş superb din Italia te va...