Indicele de percepție a corupției clasează România, Bulgaria și Ungaria pe ultimele locuri în UE

Potrivit unui raport al organizației neguvernamentale Transparency International, România se numără printre cele mai corupte țări din Uniunea Europeană cu un scor total de 44 din 100.

Trei state împărtășesc pentru prima dată locul de top ca fiind cea mai coruptă țară din UE, România fiind alăturată de Bulgaria și Ungaria, toate cu același scor de 44 de puncte.

Studiul, publicat în fiecare an din 1995, conține analize, evaluări și percepții ale nivelului de corupție conform reprezentanților afacerilor, analiștilor locali și străini din țările respective. Se bazează pe cercetări independente.

Indicele de percepție a corupției reflectă modul în care experții independenți și de afaceri percep corupția în 180 de state și teritorii din întreaga lume. Clasamentul se face prin acordarea de puncte, de la 0 la 100, în care 0 înseamnă „foarte corupt” și 100 „deloc corupt”.

ȘTIINȚĂ Cele patru obiceiuri simple care ne pot întineri creierul cu opt ani. Descoperirea oamenilor de știință

15:06

ECONOMIE Creșterea decalajului economic din America pune în pericol speranțele lui Trump pentru alegerile de la jumătatea mandatului

15:01

Indicele de percepție a corupției crește gradul de conștientizare cu privire la faptul că sistemul de sănătate este slăbit și contribuie la regresul democrației pe fondul pandemiei COVID-19.

Raportul stabilește o legătură între clasamentul unei țări și capacitatea sa de a face față COVID-19

Statele cu un rang bun investesc mai mult în sistemul de sănătate, sunt mai capabile să ofere asistență medicală și sunt mai puțin susceptibile de a încălca regulile democratice și instituționale sau statul de drept.

Percepția corupției în România înregistrează același scor ca în 2012. Măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante

Percepția corupției în România rămâne neschimbată în comparație cu 2019 în ceea ce privește îngrijirea sănătății și mediul de afaceri. La fel s-a întâmplat și în Ungaria, în timp ce în Bulgaria a urcat cu un punct.

Ceea ce este mai surprinzător este faptul că România înregistrează același scor ca în 2012, ceea ce arată că măsurile luate în aproape 10 ani nu au fost constante și nu au reușit să schimbe percepția pe care experții independenți și mediul de afaceri o au despre corupția din România.

În România, o altă cauză a unei percepții agravante în ceea ce privește corupția este că achizițiile publice nu se fac într-un mod transparent. Acest lucru se adaugă sistemului de sănătate deja subfinanțat. De asemenea, lipsa unor măsuri consistente pentru digitalizarea proceselor administrative sunt probleme naționale constante care s-au intensificat în contextul pandemiei COVID-19 din România.

La nivel global, două treimi din țări au un scor sub 50, ceea ce înseamnă o problemă sistemică cu corupția, arătând nesemnificativ sau aproape fără progrese în gestionarea corupției. În UE, cea mai gravă tendință negativă se observă în Ungaria, al cărei scor a scăzut de la 55 în 2012 la 44 în 2020. Scorul mediu al UE este de 64.

Raportul Transparency International subliniază faptul că cele mai mari marcatori din Uniunea Europeană sunt Danemarca (88) care ocupă primul loc, urmată de Finlanda (85), Suedia (85) și Elveția (85).

„În toată regiunea, pandemia COVID-19 a pus presiuni suplimentare și neașteptate asupra sistemelor de integritate ale multor țări, făcând din aceasta o criză politică care amenință viitorul democrației liberale. Pandemia a testat limitele răspunsului de urgență al Europei și în în multe cazuri, țările nu au reușit să obțină transparență și responsabilitate deplină. În Norvegia (84), guvernul a declarat o stare de urgență care a contestat reglementările constituționale”, arată raportul Transparency Internațional.

Indicele de percepție a corupției subliniază, de asemenea, că, pe întreg teritoriul UE, stările constituționale de urgență au afectat semnificativ drepturile omului pe întregul continent. De asemenea, din cauza COVID-19, alegerile au fost amânate în cel puțin 11 țări ale UE. De asemenea, pandemia a afectat statul de drept în aceste țări și a slăbit și mai mult democrațiile.

Studiul se încheie cu recomandări care ar putea ajuta la limitarea corupţiei. Orientările generale sunt patru: supravegherea instituțiilor publice, transparentă și  proceduri concrete pentru achiziții publice și finanțare, protecția democrației și promovarea participării civile și cu drepturi depline, acces la informații.