Bacalaureatul din 2025 – împărțit între probele orale, care se vor desfășura iarna și cele scrise, care vor avea loc vara – a stârnit discuții aprinse și chiar controverse privind desfășurarea examenului maturității în noua formulă. Iuliana Constantinescu, reprezentanta Asociației Părinților, și expertul în educație Ovidiu Pânișoară au explicat, pentru Gândul, de ce Bacalaureatul în această formulă aduce mai multe dezavantaje și costuri și mai puține beneficii pentru elevi.
Elevii de clasa a XII-a s-au putut înscrie, din 16 până pe 20 decembrie 2024, pentru susținerea probelor de competențe ale examenului de Bacalaureat 2025, programate din 27 ianuarie până în 7 februarie. Probele scrise ale Bacalaureatului vor avea loc la distanță de patru luni de cele orale, când ceilalți elevi vor fi încă la școală.
:format(webp):quality(80)/https%3A%2F%2Fwww.gandul.ro%2Fwp-content%2Fuploads%2F2025%2F01%2Fcalendarul-examenului-de-bacalaureat-2025-sursa-ministerul-educatiei.jpg)
Calendarul examenului de Bacalaureat 2025. Sursa: Ministerul Educației
Reprezentanții Ministerului Educației au transmis liceelor, printr-o notă, indicațiile pentru organizarea probelor de competențe. În document apar planificări clare despre cum să-și organizeze orarul de examene, cum să fie modificat orarul elevilor care dau probele, dar și al celor care sunt în alte clase, afectate de susținerea acestor probe.
Iuliana Constantinescu consideră că ideea în sine nu este una rea, însă este aproape imposibil de implementat, ținând cont de tarele sistemului de învățământ românesc.
Reprezentanta Asociației Părinților a precizat că directorii unităților de învățământ sunt deja bulversați, după ce în nota primită privind organizarea programului școlar în perioada susținerii probelor orale de la Bacalaureatul din acest an este stipulat faptul că elevii trebuie să meargă la cursuri, după ce susțin examenul oral la proba din ziua respectivă.
„Vorbim despre un sistem de educație în care nici implicarea cadrelor didactice nu este cea mai bună și în care lucrurile stau așa cum stau. Este aproape imposibil să desfășori examene concomitent cu cursurile.
Este deja haos în școli, pentru că a venit acea instrucțiune care stabilește în mod clar că elevii trebuie să meargă în aceeași zi și la cursuri, dar și să-și susțină probele, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria postdecembristă a desfășurării examenelor de Bacalaureat.
Pentru foarte mulți părinți este de neînțeles cum un ministru, despre care știm că are o mare pregătire în domeniul psihologiei, nu conștientizează ce înseamnă acest lucru pentru un elev. De ce spun asta? Pentru că sunt foarte mulți elevi care au emoții în ziua respectivă, emoții pe care unii și le gestionează foarte greu, elevi care țin la rezultatele lor și nu este normal ce se întâmplă.
Dincolo de asta, este afectat programul școlar și al celorlalți elevi din alți ani de studiu, pentru că, evident, profesorii vor lipsi de la ore, se vor decala orele de curs etc. Sau, așa cum am auzit zilele acestea, multe unități de învățământ își vor reduce durata orelor de curs, ca să poată să gestioneze situația. Iar examenul nu durează două ore, așa cum au scris unii în acea instrucțiune, ci durează în funcție de numărul de elevi înscriși la bacalaureat. Aceștia sunt evaluați pe rând, nu simultan, așa cum se întâmplă la probele scrise”, a explicat Iuliana Constantinescu.
Reprezentanta Asociației Părinților crede că cea mai mare problemă va fi în momentul în care se vor organiza probele scrise de la Bacalaureat concomitent cu orele de curs.
„Chiar nu știu cum se vor descurca unitățile de învățământ, în condițiile în care avem de-a face cu un număr mult mai mare de cadre didactice implicate și în evaluare, dar mai ales în supraveghere, mă refer la asistența din timpul examenului. Și știm cu toții – de zeci de ani se întâmplă lucrul ăsta – sunt implicați inclusiv profesori din învățământul antepreșcolar.
Evident că există îngrijorare în rândul părinților. Toată lumea își asumă că, de fapt, anul școlar se va încheia cu două săptămâni mai devreme, chiar dacă pe hârtie el va continua.
Și ar mai fi o problemă. În condițiile în care vrem să organizăm examenul de Bacalaureat în două schimburi – pentru unii dimineață, pentru alții după-amiază -, mă întreb cum vom face cu subiectele care sunt unice, sunt elaborate de minister și dacă ministerul le transmite dimineață, până după-amiază, evident că ele se vor afla. Sunt multe semne de întrebare. Rămâne de văzut cum vor reuși.
Din punctul meu de vedere, ministerul nu ar fi trebuit să dea aceste instrucțiuni, care au creat mai mult o stare de rumoare. Ar fi trebuit să lase fiecare școală să se descurce cum ar fi putut.
Am văzut că în nota trimisă era trecut și faptul că directorii școlilor să întreprindă măsurile necesare în vederea asigurării suplinirii cadrelor didactice implicate în examen. De unde suplinire și cine-i plătește pe suplinitori? Pentru mine, acea instrucțiune este noaptea minții„, a mai spus Iuliana Constantinescu.
Specialistul în educație Ovidiu Pânișoară a punctat că noua formulă iarnă-vară pentru Bacalaureatul din 2025 este o încercare care are la bază câteva principii îndreptățite, însă cu semne de întrebare asupra repercusiunilor și a costurilor pentru elevi.
„Mă refer aici la faptul că, într-adevăr, examenele date vara aduc, prin prisma căldurilor toride, o presiune mai mare asupra elevilor. Dar această împărțire a examenelor între iarnă și vară nu înseamnă că rezolvă problema. Examenele de vară rămân examene de vară, doar că sunt mai puține ca număr. Deci, pe undeva, problema nu este rezolvată, ci doar ameliorată, cu niște consecințe.
Acum, noi trebuie să ne întrebăm dacă aceste consecințe mai puțin favorabile sunt mai reduse ca și impact prin prima avantajelor. Avantajul este dat de perioada de timp, concentrarea elevilor, căldura excesivă, aparate de aer condiționat care nu funcționează sau nu există în anumite școli. Dezavantajele vin din faptul că se induce o stare destul de greu de gestionat în școli în momentul în care se întâmplă acest examen la mijlocul anului.
Întrebarea mea este dacă se justifică, pentru că, până acum, aveam un examen sau o serie de examene vara și este adevărat că era cald, dar erau într-un tot unitar. Acum, îl supunem pe elev la două tipuri de probe și s-ar putea copilului să-i fie dificil să se concentreze sau să vadă ambele probe dintr-un an ca având egală importanță, că până la urmă sunt parte în aceeași finalizare, același destin. S-ar putea să trateze cu mai mare ușurință prima parte și aici este un risc”, a spus Ovidiu Pânișoară, directorul Departamentului de Formare a Profesorilor de la Universitatea din București,
Expertul în educație susține că, în acest context, cel mai tare deranjează faptul că nu există statistici și cercetări care să susțină cu adevărat implementarea acestor măsuri.
Ovidiu Pânișoară este de părere că se face în continuare o politică a educației bazată pe dorință, fără fundamente clare și fără să se prevadă repercusiunile, în momentul în care proiectul nu are aplicabilitate în realitatea școlară.
Nu cred că această fracționare este neapărat în beneficiul elevului și, încă o dată spun, că justificarea inițială este îndreptățită, dar s-ar putea ca elementele de cost – vom vedea asta – să fie mai mari decât avantajele pe care le-am putea obține. Marea mea problemă cu toate aceste măsuri este că nimeni nu testează nimic, toată lumea ia măsuri.
Poate că venirea noului ministru va mai schimba puțin lucrurile, fiind totuși un specialist și un om care cunoaște necesitatea unor cercetări făcute înainte de implementarea unui proiect. Pentru că, altfel, măsura poate fi bună sau rea, dar eu nu pot să fiu sigur de asta atât timp cât nu am verificat statistic acest lucru.
Eu aș zice că facem politica educației pe dorință. Oamenii își doresc ceva și se pune în practică. S-ar putea ca unele dorințe să fie valabile, s-ar putea ca altele să nu fie, dar cine spune care sunt valabile și care nu sunt? Și unele visuri sunt frumoase câteodată, dar este bine să facem distincția între dorință și realitate„, a mai spus Ovidiu Pânișoară.
Expertul în educație a vorbit și despre o altă noutate a Bacalaureatului din acest an, și anume că lucrările de la probele scrise vor putea fi vizualizate după afișarea rezultatelor inițiale și înainte de depunerea contestațiilor, apreciind că este o măsură de transparență care va face bine pentru moralul elevului.
Nu este o măsură rea și aici nu văd nicio consecință negativă. Este o măsură sanitară pentru sistem, atât timp cât copilul nu o să mai aibă stresul ideii că n-a fost bine evaluat. Poate că el își aduce diferit aminte cum a răspuns la niște întrebări, fiind sub tensiunea examenului.
Așa vede foarte clar că evaluarea a fost una corectă, dacă a fost, iar în cazul în care au apărut probleme, la fel de bine pot fi corectate printr-o contestație. Cred că un plus de transparență n-are cum se strice și este chiar o măsură salutară”, a conchis Ovidiu Pânișoară.
Potrivit calendarului pentru Bacalaureatul 2025, probele de competențe se vor susține iarna, în ianuarie-februarie, în timp ce examenele scrise vor avea loc în luna iunie, mai devreme decât în ceilalți ani.
Un alt element de noutate pentru Bacalaureatul din acest an este acela că lucrările scrise vor putea fi vizualizate după afișarea rezultatelor inițiale și înainte de depunerea contestațiilor.
Deși sunt multe nemulțumiri legate de calendarul Bacalaureatului 2025, ministrul Educației, Daniel David, a precizat că nu se va modifica programul probelor, care a fost deja aprobat.
CITEȘTE ȘI:
2025, RESTARTUL României. Noul ministru al Educației, Daniel David: „Nimeni nu este pierzător“