Liderul sindicaliștilor, Simion Hăncescu, îl atacă pe Nicușor Dan: „De ce nu negociază președintele cu Bruxelles-ul în locul Guvernului demis?”

Simion Hăncescu îi cere președintelui Nicușor Dan să discute cu oficialii europeni despre modificarea legii salarizării. Liderul FSLI propune aplicarea noilor grile în etape, astfel încât România să nu piardă cele 770 de milioane de euro din PNRR și să nu blocheze salariile bugetarilor. Declarațiile au fost făcute în emisiunea „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Urmăriți emisiunea integrală pe YouTube.

STATISTICĂ Sondaj INSCOP: 46,3% dintre români consideră că un regim mai putin democratic poate fi de preferat, dacă asigură mai multă ordine și stabilitate

11:50

REACȚIE Petrișor Peiu, atac la adresa Guvernului Bolojan după ce datoria publică a trecut de 60% din PIB: Această „performanță” nu a fost greu de obținut

11:42

 Loading ...

Liderul FSLI îi cere președintelui să meargă la Bruxelles

România trebuie să adopte noua lege a salarizării până la 31 august. În caz contrar, riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR. Ilie Bolojan a avertizat că pierderea banilor este sigură dacă proiectul nu este adoptat la timp.

Simion Hăncescu spune că autoritățile mai au timp să negocieze cu reprezentanții Comisiei Europene. În opinia sa, România trebuie să explice că actuala formă a legii poate produce probleme grave în sistemul bugetar.

„Le-am propus o variantă care este foarte simplă, onorabilă și legitimă. Nimeni nu-i oprește pe cei care mai sunt la butoane acum să meargă la Bruxelles, chiar dacă timpul este scurt până la expirarea termenului de 31 august, și să discute la nivelul cel mai înalt acolo.”

Răzvan Dumitrescu a remarcat că un Guvern demis are atribuții limitate. Acesta nu poate adopta și trimite Parlamentului proiecte de lege.

Hăncescu a răspuns că președintele Nicușor Dan are legitimitatea necesară pentru a purta discuțiile la Bruxelles. Liderul sindical îi cere șefului statului să caute o soluție de compromis.

„Cine îl oprește pe domnul președinte, care este legitim? La Cotroceni este un domn Nicușor Dan care este legitim. Cine îl oprește să se urce în avion, să meargă la Bruxelles și să discute domnia sa, dacă nu avem Guvern legitim? Să spună: «Nu merge. Hai să găsim o variantă de compromis».”

Simion Hăncescu propune aplicarea etapizată a noilor grile

Sindicatele și instituțiile publice au lucrat în 2024 cu Ministerul Muncii și Banca Mondială la noile grile de salarizare. Hăncescu susține că acele variante erau echilibrate și puteau reprezenta punctul de plecare pentru actuala reformă.

El propune recalcularea coeficienților din grilă. Raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu ar putea fi redus de la 1 la 12 la 1 la 8. Modificarea s-ar putea face printr-un calcul matematic, fără refacerea întregului proiect.

„În 2024, toate sectoarele bugetare au lucrat cu Ministerul Muncii și cu Banca Mondială. Grile corecte, nu extravagante, nu fanteziste. Se pot aduce coeficienții sau raportul de 12 la 1 din 2024 la 8 la 1, cât se dorește acum, printr-un calcul matematic simplu.”

Liderul FSLI spune că legea ar putea fi adoptată acum, dar aplicată treptat. Salariile ar urma să fie majorate în două sau trei etape, în funcție de posibilitățile bugetului.

„Aplicăm, facem legea, o dăm și o aplicăm etapizat în doi sau trei ani.”

Discuțiile despre noua lege au provocat nemulțumiri și în alte sectoare publice. Lia Olguța Vasilescu a susținut că aplicarea proiectului ar costa statul 1,6 miliarde de euro pe an, de peste două ori mai mult decât suma atrasă prin jalonul din PNRR. Gândul a prezentat calculele și criticile făcute la adresa noii grile.

Hăncescu consideră că autoritățile nu trebuie să accepte o variantă care afectează sute de mii de angajați doar pentru a încasa banii europeni.

„Dar tu, de dragul celor 770 de milioane de euro, îți bați joc de sute de mii de bugetari?”

Noua lege a salarizării este un jalon esențial din PNRR. De adoptarea sa depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro. Proiectul trebuie să reducă diferențele dintre salariile din sectorul public, însă forma pregătită de autorități este contestată de sindicate și de mai mulți lideri politici.