Dan Dungaciu: „Când lucrurile nu merg bine, datoria statului este să FACĂ ceva”

Într-o ediție transmisă live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, prof. univ. dr. Dan Dungaciu, sociolog, geopolitician și analist, a vorbit despre implicarea statului în perioadele tulburi ale istoriei. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Dan Dungaciu: „Ministru de Externe și cei din jur sunt expresia neputinței de a gândi.”

Invitat la Marius Tucă Show, Dan Dungaciu a vorbit despre poziția statului în vremuri grele. Acesta a început prin a spune că de-a lungul istoriei, lumea a tot traversat episoade grele. După Cel De-al Doilea Război Mondial, chiar și un pact făcut între est și vest nu a putut ține. Deși Conferința de la Helsinki fusese un succes, cele două părți s-au ciocnit în menținerea frontierelor în forma stabilită. Imediat după încheierea acordului, Rusia a invadat Afganistanul. Apoi, sociologul vorbește și de căderea blocului comunist din 1990. Iugoslavia a avut o problemă cu gestionarea frontierelor. Cel mai grav aspect, spune analistul, a fost cazul Kosovo. Acesta a deschis posibilitatea ca orice grup etnic să se coaguleze și sub presupuse presiuni critice, să ceară recunoașterea ca stat național. Despre situația actuală, spune geopoliticianul, că pentru un stat mic cum e și România, situația este complicată. Când marile puteri se dau în spate, suntem lăsați singuri în drum. Dungaciu susține că România ar trebui să lase propaganda anti-Trump și să facă ceva practic pentru a stabiliza situația țării.

„Din păcate, în istorie s-au tot deschis și închis cutiile astea ale pandorei. După război, Al Doilea Război Mondial, vă reamintesc că nici măcar conferința de la Helsinki, care a fost făcută între est și vest sau a fost convenită între est și vest ca să reglementeze inclusiv povestea frontierelor, n-a ținut foarte mult. Că după conferința de la Helsinki, rușii s-au dus și au invadat Afganistanul. Deci, ca să nu mai spun că după 90, prăbușirea Iugoslaviei a adus o problemă legată de frontiere. Cel mai grav a fost în Kosovo, care a fost flagrant, după care oricine își declară identitatea, invocând presiuni etnice, poate să devină un stat național. Deci, să ne înțelegem, nu e bine ce se întâmplă. Nu e corect ce se întâmplă. Pentru un stat mic, situația este complicată. În momentul în care legislația internațională nu mai funcționează, te protejezi și rămâi cam singur pe drum. Păi tocmai asta era ideea pe care o invoca și Mircea Malița. Învață, domnule, istorie și relații internaționale, ca să știi ce se poate întâmpla. Păi, tu, ca stat român, care vezi că se poate întâmpla, se poate ajunge în situația asta, în loc să faci, să teoretizezi despre cât de nenorocit e președintele american sau mai știu eu ce altceva, pregătește-ți un soi de protecție în actuala lume pe care tu nu o decizi. Tu trebuie să înveți lucrurile astea ca să înțelegi ce se poate întâmpla și, eventual, să te plasezi mai bine în noul context. Dacă tu repeți papagalicește aceleași fraze, aceleași propoziții cu dreptul internațional în sus… Sigur că n-ar fi rău să fie bine. Și când nu e bine, care e sarcina statului? Să facă comentarii de relații internaționale sau să ia niște acțiuni? Că aici e slăbiciunea. Ministru de Externe și cei din jur sunt expresia neputinței de a gândi. Nu ei sunt problema. Că dacă nu erau ei, erau alții la fel.”, a explicat sociologul.

EXTERNE Trump laudă Congo și Rwanda după semnarea unui nou acord de pace mediat de SUA

05:00

REPORTAJ VIDEO În timp ce Buzoianu se ține cu dinții de scaun, prahovenii rămași fără apă îi cer demisia. Gândul a vorbit cu românii aflați la cozile umilinței de la cisternele cu apă: „Să plece acasă. Așa ceva nu am trăit nici pe timpul lui Ceaușescu. Nu suntem Europa, ci Africa”

05:00