Într-o ediție transmisă live de Gândul, Șerban Moga, avocatul lui Horațiu Potra, a discutat despre acuzațiile aduse lui Horațiu Potra și despre modul în care s-a justificat decizia procurorilor. El a atras atenția asupra motivării din dosar, punând sub semnul întrebării logica din spatele acuzațiilor. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.
Marius Tucă a deschis subiectul întrebând cum s-a încercat să se justifice acuzația că ordinea constituțională ar fi fost afectată. Moga a explicat că protestul invocat în dosar s-ar fi desfășurat la Catedrala Mântuirii Neamului, deși aceasta nu are nicio legătură directă cu Curtea Constituțională.
„Ne spune hotărârea că protestul s-ar fi organizat la Catedrala Mântuirii Neamului, la 20 de minute de mers pe jos de Curtea Constituțională. Într-o zi de duminică, 20 de oameni ar fi afectat activitatea Curții Constituționale. Nu 200, nu 2000, ci doar 20.”, explică avocatul.
Theodora Mondea a explicat că acuzațiile sunt bazate pe ideea că acești 20 de oameni ar fi încercat să influențeze deciziile judecătorilor Curții Constituționale printr-un act de presiune. Moga a ironizat această teorie, spunând că un număr atât de mic de persoane nu putea avea un impact real.
„Parchetul spune că intenția era să facă Curtea Constituțională să se răzgândească. Prin ce? Prin folosirea unui pistol cu bile, a unui box și a unui topor? 20 de oameni ar fi putut să determine Curtea să își schimbe decizia? Aceasta este motivația din dosar.”, spune aceasta.
Avocatul a explicat că infracțiunea de schimbare a ordinii constituționale presupune măsuri concrete care să împiedice sau să modifice funcționarea unei instituții. În acest caz, acuzațiile nu par să aibă o bază solidă.
„Această infracțiune presupune cel puțin să fie îngreunată activitatea unei autorități. Sau, în cazurile mai grave, să fie schimbată conducerea acesteia ori modul în care funcționează. Aceasta este definiția schimbării ordinii constituționale.”, spune el.
Theodora Mondea a adăugat că orice acuzație penală trebuie să fie susținută de fapte și dovezi clare, nu doar de presupuneri. Ea a subliniat că în acest caz, acuzațiile nu par să aibă o bază logică.
„Această infracțiune există doar dacă actele comise ar fi putut efectiv să ducă la realizarea infracțiunii. Aceasta este problema majoră în acest dosar. Ni se spune că acești oameni chiar ar fi putut să schimbe ordinea constituțională cu instrumentele pe care le aveau. Frustrarea noastră vine din faptul că aceste acuzații nu au o bază clară.”, puncteaza ea.
Motivarea procurorilor ridică întrebări despre fundamentul acuzațiilor și despre interpretarea faptelor. Avocații susțin că dosarul nu conține probe solide, iar acuzațiile sunt construite pe presupuneri. Rămâne de văzut cum va evolua procesul și dacă instanța va considera aceste argumente valide.
Citește și: