Ștefan Popescu: „Soarta Ucrainei este decisă. Se mai fac doar ajustări între americani și ruși”

Într-o ediție transmisă live de Gândul, analistul politic Ștefan Popescu subliniază o greșeală fundamentală în abordarea diplomatică a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski: incapacitatea de a înțelege dinamica reală a relațiilor internaționale și, mai ales, modul în care funcționează administrația americană. În contrast, lideri precum Emmanuel Macron au știut să adopte o strategie de tăcere și diplomație subtilă, evitând conflictele inutile cu Donald Trump și administrația sa.

Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă.

Macron și lecția diplomației americane

Spre deosebire de Zelenski, președintele francez Emmanuel Macron a înțeles rapid că o confruntare directă cu Donald Trump nu aduce beneficii. Indiferent de atacurile dure venite dinspre Trump – inclusiv unele care vizau viața sa personală – Macron a ales să nu răspundă.

ULTIMA ORĂDIICOT descinde peste clanul Burtea. Liderul nu se află în țară. Au loc percheziții și în Germania și Austria în dosar. Doi polițiști, vizați

10:31

POLITICĂBBC: Tensiuni între Trump și JD Vance după înfrângere usturătoare a republicanilor la alegerile din SUA. Războiul din Iran, în centrul disputei

10:25

„Cred că Zelenski nu a învățat o lecție pe care Macron a avut înțelepciunea… iar în momentul în care Donald Trump era în opoziție și a avut niște critici foarte dure, unele care priveau viața intimă a lui Macron, Macron nu l-a criticat, nu i-a răspuns. A învățat acest lucru. Din păcate, cred că un om de stat trebuia să nu îi răspundă lui Donald Trump și lui Vance”, explică Ștefan Popescu.

Această strategie s-a dovedit eficientă, deoarece Macron a evitat escaladarea conflictelor inutile și a păstrat canale deschise de comunicare cu administrația republicană. În schimb, Zelenski, printr-o retorică beligerantă și atacuri directe, și-a redus considerabil spațiul de manevră diplomatică.

Alinierea SUA-Rusia: Ucraina, doar o ajustare de detaliu

Conform lui Popescu, situația Ucrainei este deja decisă, iar negocierile dintre SUA și Rusia sunt doar o formalitate pentru ajustări minore.

„Situația este clară. Soarta Ucrainei este decisă în acest moment. Numai ajustări se mai fac între americani și ruși, să nu avem iluzia că Rubio și Lavrov atunci s-au așezat pe scaun. A existat o anumită aliniere a astrelor între președinția democrată și cea republicană”, explică analistul.

Această realitate geopolitică reflectă un consens bipartizan în SUA, similar celui care a dus la acordul de încetare a focului între Israel și Hamas. Indiferent de schimbările de administrație, Washingtonul își redefinește prioritățile, iar Ucraina nu mai este una dintre ele.

Uniunea Europeană, terenul noii înțelegeri dintre SUA și Rusia

Prioritățile americane se mută către Indo-Pacific, iar numirea lui Mark Rutte la conducerea NATO este un indiciu clar al acestei schimbări de paradigmă.

Ștefan Popescu: „Democrații l-au susținut pe Mark Rutte la șefia NATO pentru că prioritatea SUA nu mai era să aleagă un personaj din flancul estic. Inclusiv prioritatea democraților nu mai rămânea flancul estic, ci doreau un personaj care să facă joncțiunea cu alianțele americane în Indo-Pacific.”

În acest context, Uniunea Europeană nu mai este un bastion al confruntării dintre Vest și Rusia, ci devine terenul unui nou tip de înțelegere.

„Ce va urma este că Statele Unite se vor înțelege cu Federația Rusă… și vor face totul ca Uniunea Europeană să devină un teren al înțelegerii cu Federația Rusă. Asta nu înseamnă sfere de influență à la Stalin… ci să i se facă loc din punct de vedere economic”, concluzionează analistul.

Această recalibrare sugerează că Rusia nu va fi tratată ca un inamic ireconciliabil, ci ca un partener pragmatic, iar europenii vor trebui să se adapteze la această nouă realitate.

Ediție integrală