Scandal în platoul emisiunii Subiectul Zilei. Reprezentanții PNL, PSD și AUR s-au certat de la Lege Integrității ajunsă subiect de dezbatere la Bruxelles

S-au aprins spiritele în platoul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. Reprezentanții PNL, PSD și AUR s-au luat la ceartă din cauza Legii integrității, ajunsă în atenția Comisiei Europene, și a celor 770 de milioane de euro din PNRR. Adrian Cozma, de la PNL, a respins acuzațiile că Ilie Bolojan sau liberalii ar fi vrut blocarea banilor și a susținut că Guvernul a cerut doar verificarea cât mai rapidă a legii. De cealaltă parte, reprezentanții PSD și AUR i-au reproșat că demersul la Bruxelles ar putea pune în pericol fondurile europene și au cerut explicații cu privire la motivele pentru care România a solicitat urgentarea verificării. Discuția a degenerat în replici și acuzații reciproce privind scrisoarea trimisă de liderii PPE și Renew Europe către Comisia Europeană și efectele acesteia asupra României. Urmărește emisiunea aici.

Adrian Cozma, deputat PNL, susține că Bolojan nu a vrut să blocheze banii de la UE

Adrian Cozma, deputatul PNL, a respins acuzațiile potrivit cărora Ilie Bolojan sau Partidul Național Liberal ar încerca să blocheze banii europeni aferenți jalonului privind integritatea. Liberalul a susținut că parlamentarii PNL au votat legea și că nu există nicio intenție de a pierde fondurile europene.

„De câteva zile se încearcă să se introducă în opinia publică acest narativ, că Ilie Bolojan sau Partidul Național Liberal ar vrea să blocheze banii de la Uniunea Europeană pe jalonul privind integritatea. Fals. Total fals. În primul rând, vreau să vă spun că Partidul Național Liberal, parlamentarii Partidului Național Liberal, la Senat și la Camera Deputaților, am votat legea. Deci, fără dubii”, a declarat Adrian Cozma.

Moderatorul Răzvan Dumitrescu a intervenit și a pus sub semnul întrebării necesitatea unei noi verificări din partea Comisiei Europene, în condițiile în care Curtea Constituțională a declarat legea constituțională. El a amintit și faptul că Ilie Bolojan a cerut deblocarea cât mai rapidă a banilor.

Adrian Cozma a explicat că verificarea tuturor jaloanelor din PNRR este o procedură normală și că solicitarea Guvernului a fost ca analiza să fie făcută cât mai repede, tocmai pentru ca România să poată primi banii. El a considerat că este contradictoriu să se susțină că liberalii ar vrea blocarea fondurilor după ce au votat legea.

„Și jaloanele se verifică. Toate jaloanele se verifică. Și atunci a cerut verificarea mai repede, să ne deblocați banii. Asta este un paradox. Noi să votăm legea și, pe de altă parte, să mergem să spunem: «Deblocați-ne banii». Păi nu suntem nebuni. Să se verifice în integralitate și să ne deblocheze banii, pentru că am îndeplinit condițiile”, a afirmat Cozma.

Deputatul PNL a spus că presa face o campanie împotriva lui Bolojan

Liberalul a criticat și ceea ce a descris drept o campanie de imagine împotriva lui Ilie Bolojan și a PNL, susținând că anumite televiziuni încearcă de mai mult timp să creeze impresia că liberalii ar fi responsabili pentru eventualele probleme legate de fondurile europene.

„Pe știre am văzut foarte mulți, nimeni din alte televiziuni, nu o să le dau numele, care încearcă de vreo două luni de zile să spună că Bolojan își dorește că nu este apă în Dunăre, PNL-ul își dorește că este secetă”, a spus reprezentantul PNL.

AUR și PSD pun PNL la zid pe Legea ANI

Reprezentantul PSD, Gheorghe Sârbu, a intervenit în discuție și a pus la îndoială logica demersului Guvernului, susținând că solicitarea făcută la Bruxelles pentru verificarea legii poate avea consecințe asupra fondurilor europene.

„Adică, pentru europeni, să ne dea banii nu are niciun sens”, a afirmat Sârbu.

Moderatorul a revenit apoi asupra întâlnirii dintre premierul Ilie Bolojan, ministrul de Externe Oana Țoiu și comisarul european pentru Justiție. Răzvan Dumitrescu a precizat că cei doi reprezentanți ai Guvernului au cerut urgentarea evaluării conformității noii Legi ANI cu dreptul european și l-a întrebat pe reprezentantul PNL de ce este nevoie de această verificare.

Matei Ștefănescu, reprezentantul AUR, a susținut că solicitarea de urgentare a verificării ridică o problemă: dacă Bruxelles-ul constată că legea nu este conformă cu dreptul european, fondurile aferente jalonului ar putea fi blocate.

„Și dacă nu este conformă, blocați-ne banii. Pentru că, pe cale contrară, dacă este conformă, este totul în regulă. O secundă, haideți să nu distorsionăm faptele, dacă îmi permiteți și mie”, a spus Ștefănescu.

Adrian Cozma i-a cerut reprezentantului AUR să nu se abată de la subiect.

„Nu divagați!”, a replicat liberalul.

Matei Ștefănescu a insistat că nu divaghează și i-a cerut lui Cozma să nu prezinte situația într-un mod pe care el îl consideră incorect.

„Nu, păi nu divagăm. Haideți să nu distorsionăm faptele, domnul Cozma”, a afirmat reprezentantul AUR.

Matei Ștefănescu susține că România riscă să piardă cele 770 de milioane de euro dacă Legea ANI este declarată neconformă cu dreptul UE

Moderatorul a revenit asupra aceleiași probleme și a cerut explicații cu privire la necesitatea verificării conformității legii, în condițiile în care aceasta a trecut deja de controlul Curții Constituționale.

Matei Ștefănescu, deputatul AUR,  a susținut că, în cazul în care Comisia Europeană ar considera legea neconformă cu dreptul Uniunii Europene, consecința ar putea fi pierderea celor 770 de milioane de euro aferente jalonului.

„Și, pe cale contrară, dacă legea n-ar fi conformă cu dreptul Uniunii Europene, dacă s-ar ajunge la concluzia dorită de domnul Bolojan și doamna Țoiu, care ar fi efectul? Blocarea celor 770 de milioane de euro”, a declarat deputatul AUR.

Deputatul PNL îl acuză pe deputatul AUR că face acuzații false

Deputatul AUR a mutat apoi discuția asupra scrisorii semnate de liderii PPE și Renew Europe și adresate Comisiei Europene. El a susținut că documentul pune sub semnul întrebării plata banilor din PNRR și a acuzat cele două grupuri politice că acționează împotriva intereselor României.

„De altfel, domnule Cozma, haideți să nu distorsionăm faptele. S-a transmis o scrisoare. Deci realitatea este următoarea. Grupul din care faceți parte, domnule Cozma, PPE, și grupul Renew, din care face parte USR, liderii acestor grupuri au înaintat o scrisoare împotriva intereselor României. O scrisoare în care solicită blocarea acestor bani pentru pretinse neconformități ale legii și ale deciziilor constituționale cu dreptul Uniunii Europene”, a susținut Matei Ștefănescu, deputat AUR.

Adrian Cozma a respins imediat acuzația și a susținut că afirmațiile reprezentantului AUR sunt false.

„Fals, fals… e fals ce ziceți”, a replicat liberalul.

Matei Ștefănescu, deputat AUR,  a continuat însă să susțină că scrisoarea reprezintă un demers prin care sunt puse în discuție fondurile României. El a reproșat PNL și USR că nu s-au distanțat public de document.

„Nu e fals nimic. Lucrurile sunt foarte clare. N-am auzit un cuvânt de la nimeni din PNL și de la nimeni din USR care să condamne o astfel de scrisoare sau să se distanțeze. Dar nu s-a întâmplat acest lucru. Vă spun eu”, a declarat acesta.

PNL susține că PPE nu a cerut blocarea fondurilor. PSD îl contrazice și invocă scrisoarea lui Weber

Adrian Cozma, deputat PNL, a răspuns că PPE nu a cerut blocarea fondurilor României și a invocat poziția eurodeputaților PNL Siegfried Mureșan și Daniel Buda, despre care a spus că au clarificat situația în cadrul grupului politic.

„PPE a cerut, și nu a cerut în mod expres, să se deblocheze pentru România toate fondurile de care dispune România. Eurodeputații noștri, Siegfried Mureșan și Daniel Buda, tocmai astăzi dimineață au clarificat acest lucru în PPE și PPE nu a făcut niciun demers prin care să fie blocate fondurile pentru România”, a afirmat Cozma.

Matei Ștefănescu l-a întrebat atunci despre scrisoarea semnată de Manfred Weber, liderul PPE.

„Și scrisoarea semnată de Manfred Weber?”, a întrebat reprezentantul AUR.

Gheorghe Sârbu, de la PSD, a intervenit și el și a susținut că a văzut scrisoarea și că explicațiile oferite de PNL nu corespund, în opinia sa, conținutului documentului. Social-democratul a reproșat, de asemenea, liberalilor că încearcă să se delimiteze de demersul PPE.

„Păi exact. Am văzut-o. Am văzut o scrisoare. Toți am văzut un text și le spuneți că ceea ce am văzut nu este adevărat, este cu totul altceva”, a declarat Sârbu.

Deputatul PSD a susținut că Ilie Bolojan ar fi încercat să se delimiteze de PNL și să arate către USR în ceea ce privește demersul de la Bruxelles.

„Adevărul este că, dacă vă uitați cu atenție la primul punct pe care l-ați ridicat, ați văzut că Bolojan i-a aruncat pe USR sub autobuz, dar pe PNL nu? A zis: «Știu de demersul PPE, cu Renew, cred că a vorbit USR-ul». Deci PPE a făcut probabil de capul lui, la Renew s-a dus USR-ul. Deci el, din start, a înțeles că nu este ok”, a susținut deputatul PSD Gheorghe Sârbu.

Adrian Cozma explică de ce Guvernul a cerut urgentarea verificării Legii ANI: „Avem nevoie de acești bani”

Adrian Cozma a revenit și a afirmat că situația a fost clarificată în Comisia pentru Libertăți Civile, Justiție și Afaceri Interne din cadrul Parlamentului European. El a susținut că nu va exista o dezbatere pe această temă în comisie.

„PPE a clarificat astăzi în Comisia LIBE. A fost clarificat acest lucru. Nu se va face nicio dezbatere pe această temă în Comisie”, a declarat liberalul.

Gheorghe Sârbu a replicat că, în opinia sa, PPE și-a schimbat între timp poziția.

„Știu că PPE-ul s-a întors din drum”, a spus reprezentantul PSD.

În final, Adrian Cozma a revenit la motivul pentru care Guvernul a cerut urgentarea verificării legii. El a susținut că solicitarea este firească, în condițiile în care în România au existat opinii diferite cu privire la legalitatea și conformitatea noii Legi ANI cu dreptul european. Liberalul a precizat că România are nevoie de banii din PNRR și că scopul verificării este tocmai clarificarea rapidă a situației.

„Deci este normal să ceri evaluarea, clarificarea, cât mai repede, pentru că și cei de la Comisie au văzut că în România a fost o amplă dezbatere prin care unii spuneau că este bine, alții spuneau că nu este bine, alții spuneau că este ilegal. Și atunci, evident, că au atras atenția și noi am cerut să facem evaluarea. Domnilor, avem nevoie de acești bani”, a încheiat Adrian Cozma.

„Amendamentul Fritz” ajunge în centrul unei dispute la Bruxelles

Controversa privind așa-numitul „amendament Fritz” a ajuns la Bruxelles după adoptarea noii Legi a integrității. Miza este de 770 de milioane de euro, suma aferentă Jalonului 431 din PNRR.

Pe 24 august, liderii PPE și Renew Europe, Manfred Weber și Valérie Hayer, i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, printr-o scrisoare să verifice legea și să se asigure că plata banilor respectă dreptul european și principiile statului de drept. În centrul controversei se află prevederea care îl vizează pe Dominic Fritz și care ridică întrebări privind aplicarea legii în cazul unor situații anterioare intrării sale în vigoare.

Comisia Europeană cere explicații României

La începutul lunii septembrie, Comisia Europeană a cerut României clarificări cu privire la noua Lege a integrității și, în special, la „amendamentul Fritz”. Bruxelles-ul vrea explicații despre aplicarea prevederii și despre respectarea unor principii precum siguranța juridică, proporționalitatea și interdicția aplicării retroactive a legii. România are la dispoziție două săptămâni pentru a răspunde.

Comisia Europeană nu a anunțat că România pierde în acest moment cele 770 de milioane de euro. Legea urmează să fie evaluată în cadrul celei de-a șasea și ultimei cereri de plată din PNRR. În paralel, a existat și un demers pentru o posibilă rezoluție în Parlamentul European privind situația din România. Inițiativa nu a ajuns însă la un vot în plen.

Controversa Bolojan-Țoiu despre urgentarea verificării

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, au discutat cu comisarul european pentru Justiție, Michael McGrath, despre noua Lege a integrității. Guvernul a cerut Comisiei Europene să urgenteze verificarea conformității legii cu dreptul european. Bolojan susține că vrea să afle cât mai repede dacă există probleme care trebuie corectate înainte de evaluarea oficială a jalonului.

Premierul demis respinge însă informațiile potrivit cărora România ar fi cerut blocarea sau tăierea celor 770 de milioane de euro și susține că obiectivul este încasarea integrală a banilor.

Miza: 770 de milioane de euro din PNRR

„Amendamentul Fritz” face parte din noua Lege a integrității, inclusă în Jalonul 431 din PNRR. Disputa privind prevederea a căpătat amploare după ce aceasta a fost criticată la Bruxelles și a ajuns în atenția Comisiei Europene. Președintele Nicușor Dan a promulgat legea după ce a apreciat că nu mai exista timp pentru retrimiterea acesteia în Parlament înainte de termenul-limită PNRR.

Prevederea nu îl vizează doar pe Dominic Fritz. Ea se aplică și altor aleși și funcționari aflați în situații de incompatibilitate sau conflict de interese, care ar putea fi obligați să își părăsească funcțiile în termen de 30 de zile.