Generalul Cristian Barbu, despre LEGALITATEA trimiterii unui sistem PATRIOT în Ucraina. De ce ar fi nevoie de aprobarea Parlamentului, nu doar a CSAT

Generalul Cristian Barbu, despre LEGALITATEA trimiterii unui sistem PATRIOT în Ucraina. De ce ar fi nevoie de aprobarea Parlamentului, nu doar a CSAT
Publicat: 15/05/2024, 08:30

Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu, fost rector al Academiei Tehnice Militare, a vorbit într-un interviu pentru Gândul despre un subiect care, în aceste zile, a stârnit discuții aprinse, atât în spațiul public, cât și în mediul politic la nivel înalt, devenind un adevărat „cartof fierbinte.” Vorbim despre ideea trimiterii din România către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot. Interlocutorul Gândul susține că, ținând cont de întreg contextul internațional, România ar avea nevoie, în acest moment, „în jur de aproximativ  24 de sisteme de apărare antiaeriană de acest tip și de tipuri complementare, la care să se adauge cel puțin 64 de avioane care să contribuie și ele la apărarea noastră aeriană.” 

Ministrul Apărării Naționale, Angel Tîlvăr, a declarat marți că sistemul de rachete Patriot este indispensabil pentru România, și că „momentan, nu se pune problema” oferirii unui astfel de sistem Ucrainei.

La rândul lor, premierul Marcel Ciolacu și președintele Klaus Iohannis au precizat că acest subiect sensibil va fi tranșat în CSAT.

„În momentul prezent, avem un singur sistem care este operațional”

Cu o expertiză militară de 45-50 de ani, generalul de brigadă (r) Cristian Barbu a făcut o radiografie complexă și completă a ceea ce înseamnă un sistem Patriot operațional, dar și cum apare partea de legalitate a transmiterii unui astfel de sistem? Ce înseamnă această mișcare, din punct de vedere militar, ținând cont de faptul că planificarea este una pe termen mediu și lung?

„Pot să încep, cumva, cu momentul 2016-2017, atunci când în România s-a luat decizia, la cel mai înalt nivel, pentru achiziționarea sistemelor Patriot. Atunci, eram, undeva, în zona de decizie a Ministerului Apărării Naționale și știu că au fost doi participanți din partea României care au solicitat astfel de sisteme. Mă refer la Forțele Aeriene și Forțele Terestre.

S-au acceptat cele șapte sisteme ca achiziție trecută prin Parlamentul României, iar la aceste șapte sisteme –  care fac practic apărarea antiaeriană pe întregul teritoriu, în funcție de solicitările și de nevoile celor două categorii de forțe  – s-au adăugat și cele două centre de comandă, sistemele care sunt, de fapt și de drept, în rețea cu întregul sistem de apărare antiaeriană a României. Mă refer, la partea compatibilă NATO.

Au ajuns în țară în diverse momente, în diverse etape, patru din cele șapte comandate, și ne referim la cele care sunt dislocate unei categorii de forțe. Nu este cazul să spunem care este categoria de forțe, dar se subînțelege și prin importanța vizavi de apărarea antiaeriană. În prezent, avem un singur sistem care este operațional.”

Ce înseamnă operaționalizarea unui sistem PATRIOT?

Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu a precizat că operaționalizarea unui sistem Patriot se efectuează în conformitate cu o serie întreagă de norme, însemnând pregătirea unui echipaj, respectiv trecerea prin toate formele de verificare, inclusiv prin tragere.

„Înseamnă pregătirea teoretică, înseamnă instrucție, instruire și de ce nu, o pregătire psihologică, atât a echipajului de bază, cât și a persoanelor care sunt în rezerva echipajului de bază. La sfârșitul perioadei de pregătire, făcută în special de către producător – în zona de dispunere sau dacă vreți, în principiu, la locul de amplasament – se face atestarea.

Atestarea înseamnă, practic, trecerea prin toate formele de verificare, inclusiv prin tragere. Și așa am ajuns la faza în care anul trecut am văzut că primul sistem Patriot a fost în faza de tragere la Capul Midia, unde a fost invitat și prim-ministrul și generalul Ciucă, cel de-al doilea om în stat, și presa. Și știți că a fost acolo și un mic moment de ezitare.

A fost, practic, momentul – mă refer la întregul proces de punere în funcțiune, de avizare – și a trecut în zona operațională. Celelalte sisteme sunt în funcție de cum au sosit, de modul în care s-au organizat echipajele, dar și de disponibilitatea producătorului și a celor care fac operaționalizarea din partea SUA – ele sunt în diferite grade de trecere către operaționalizare. Am avut și am în continuare mulți studenți de-ai mei, absolvenți ai Academiei, care sunt în acest moment chiar cei care răspund de preluarea și de trecerea în gradul de operaționalizare a unor astfel de sisteme Patriot.”

„Dacă astăzi dau un sistem unei alte țări, atunci producătorul ar trebui să respecte o condiție de înlocuire”

Interlocutorul Gândul a precizat – legat de discuția trimiterii de către România a unui sistem Patriot în Ucraina – că, dacă astăzi țara noastră dă un sistem unei alte țări, atunci producătorul ar trebui să respecte o condiție de înlocuire a acestui sistem cu altul, aflat în starea de pregătire sau în cea de fabricație.

Fostul rector al Academiei Tehnice Militare a mărturisit însă că, din punct de vedere politic, diplomatic și economic, pentru România nu există în mod legal certitudinea că producătorul ne va oferi un alt sistem atunci când va fi gata, în locul celui pe care am putea să-l trimitem în Ucraina.

Mai mult, generalul de brigadă (r) Cristian Barbu recunoaște că, în comparație cu alte state, România mai are un sistem american de apărare antiaeriană extrem de eficient, făcând referire la scutul antirachetă de la Deveselu.

„Acum, punerea la dispoziție pentru nevoile unei alte armate al unui sistem Patriot, nu este, după părerea mea, o chestiune legată strict de nevoia de apărare antiaeriană a României din acest moment, dacă condițiile de înlocuire ale acestui sistem ce ar putea fi dat unei alte țări, ar fi legate de un timp scurt de înlocuire. Ce am vrut să spun? – Dacă astăzi dau un sistem unei alte țări, atunci producătorul ar trebui să respecte o condiție de înlocuire a acestui sistem cu altul, aflat în starea de pregătire sau în cea de fabricație.

Și ar trebui să-mi spună: «îl înlocuim pe acela, probabil în maximum trei sau șase luni.» Și atunci nu s-ar pune o problemă cu privire la gradul de acoperire cu sisteme antiaeriene a României. De ce? – Pentru că, în comparație, cu Germania sau cu alte state, dar în egală măsură cu Polonia, România mai are un sistem american de apărare antiaeriană  pe care trebuie să-l vedem ca fiind extrem de eficient și de eficace: mă refer la Aegis Ashore de la Deveselu.

În acest moment, trebuie să luăm în calcul existența acelui sistem și a celorlalte elemente – mă refer aici la acel MAMBA, cu care au venit francezii, care este operațional și deservește o anumită zonă. Eliminarea pentru câteva luni, șase luni maximum, a unui astfel de sistem Patriot din întregul ansamblu, nu ar fi o problemă extraordinară. Spun acest lucru pentru că echipajul românesc care s-ar pregăti sau se pregătește acum pe un astfel de sistem ce ar putea fi trimis în altă țară, poate să continue pregătirea pe celelalte elemente și apoi să preia, în timp mult mai scurt, noul sistem care a venit din partea producătorului.

Dar nu avem nicio certitudine în acest sens, ar fi varianta cea mai bună, cea în care în timp scurt putem să înlocuim. Dar, din punct de vedere politic, diplomatic, economic, legal nu există această certitudine că producătorul ne va oferi un alt sistem atunci când va fi gata, în locul celui pe care am putea să-l trimitem în Ucraina.”

Cum apare partea de legalitate a transmiterii unui astfel de sistem?

Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu susține că, în acest context, important pentru România ar fi dacă am putea oferi Ucrainei un astfel de sistem în condiții de legalitate, vorbind despre trecerea întregului proces, nu numai prin decizia Ministerului Apărării Naționale și CSAT, ci și prin Parlament.

„Și atunci începe întrebarea, cum apare partea de legalitate a transmiterii unui astfel de sistem? Doi, ce înseamnă din punct de vedere militar, pentru că planificarea este una pe termen mediu și lung? Din momentul în care mi-am făcut o astfel de planificare, înseamnă că am luat în calcul cele șapte elemente, care, în final, ar fi 4,1-4,2 miliarde de dolari, la care se adaugă, sigur, muniția respectivă. Înseamnă că ar trebui să-mi reconfigurez  întregul sistem de apărare, pentru că așa l-am gândit cu cele șapte mari poziții în complementaritatea celui de la Deveselu, fără să țin însă cont, când am făcut planificarea în 2016-2017, de existența unor sisteme de tip MAMBA, apropiate, să zicem, cu acest Patriot.

Dacă punem într-o balanță, în acest moment, nu suntem mai descoperiți decât acum o lună, două, trei. Și dacă în timpul imediat următor am putea oferi un astfel de sistem în condiții de legalitate – adică, trecerea întregului proces, nu numai prin decizia Ministerului Apărării Naționale, nici vorbă numai de CSAT, ci prin Parlament. Pentru că Parlamentul este cel care – sigur trebuie să modifice cumva legea sau să spună că, atâta timp cât a aprobat din partea României, din banii contribuabilului să existe această achiziție – și acum o parte din această achiziție se va regăsi pe teritoriul altei țări, nici nu știm dacă nu cumva, în minutul doi, dispare sau nu știu ce se poate întâmpla.

Deci, nu mai pot să pun bază pe elementul acela. Atunci, trebuie configurată o lege sau o decizie sau ceva legat de Parlament care să spună «da, din partea contribuabilului român, această parte poate să meargă în altă țară, ne asumăm riscul și ne bazăm pe ceva. » Ei bine, acel ceva lipsește. În acest moment,  discuțiile sunt extrem de largi. Fiecare își dă cu părerea, însă sistemul acesta nu poate fi înlocuit decât de un alt sistem care să vină identic cu cel pe care-l dăm Ucrainei.

Planificarea așa a fost și așa va fi. Și așa suntem la limită cu planificarea, pentru că atunci, în 2017 (n.r. – România a semnat un acord de 4 miliarde de dolari pentru a obține Patriot), nici nu ne gândeam că va fi război lângă noi. Noi am făcut atunci o planificare la nivelul conducerii Ministerului Apărării Naționale la limita de finanțare, nu la limita de nevoie operațională. Pentru că, dacă ar fi fost după nevoia reală de apărare antiaeriană, cu sistemele Patriot de atunci, îmbunătățite poate în timp, ne-ar fi trebuit pentru țară în jur de 20 de sisteme.”

„Dacă ar fi să trimitem, nu am avea o problemă din punct de vedere diplomatic sau politic cu Rusia”

Fostul rector al Academiei Tehnice Militare a explicat și faptul că sistemele Patriot sunt complet defensive, punctând că ele nu intră în acțiune decât atunci când apare o țintă în teritoriul României.

Mai exact, concluzionează generalul (r), nu punem în pericol, sub nicio formă, o relație cu alte state, dând aici exemplul Rusiei, care nu ar putea să ne reproșeze vreodată României că a înarmat Ucraina.

„Din punctul meu de vedere, ca un specialist în domeniu, nouă ne-ar fi trebuit în acest moment în jur de 24 de sisteme de apărare antiaeriană de acest tip și de tipuri complementare, la care să se adauge cel puțin 64 de avioane care și acestea contribuie la apărarea noastră aeriană. Unele sunt de apărare aeriană, altele sunt de apărare antiaeriană. De ce am spus de apărare și tot repet acest cuvânt? Pentru că sistemele Patriot sunt complet defensive. Ele nu intră în acțiune decât atunci când apare o țintă în teritoriul României.

Deci, nu punem în pericol, sub nicio formă, relația cu alte state, să spunem cuRusia, care nu ar putea să ne reproșeze vreodată că am înarmăt Ucraina, în sensul că am produce nu știu ce pagube sau acțiuni militare asupra teritoriului rus. Ele s-ar putea să nu aibă nicio acțiune militară dacă în raza lor de acțiune nu apare o țintă din partea Rusiei. Așadar, dacă ar fi să trimitem, noi nu am avea o problemă din punct de vedere diplomatic sau politic, după părerea mea, cu Rusia.”

„Nu trebuie să ne fie teamă! Sub nicio formă!”

În ceea ce privește temerea vizavi de sistemul Patriot, considerat a fi cel operațional, adus lângă București, interlocutorul Gândul susține că nu există niciun motiv de panică și de teamă pentru români.

„De exemplu, Deveselu este de foarte mult timp, sunt peste zece ani și a creat vreo emoție cuiva?  Nu s-a pus problema că începe războiul a doua zi și că ce facem cu Deveselu. Aici sunt diferitele situații pe care noi, militarii, le luăm în calcul în timpul unor exerciții. Fiind un sistem mobil, mă refer la Patriot, față de cel de la Deveselu – care este băgat în pământ, este fix – Patriot-ul are diferitele poziții pe care cei din echipaj fac antrenamente. Adică, vin lângă un mare aeroport. Ar trebui un aeroport apărat în caz de ceva? Da! Și s-au așezat lângă un aeroport.

Este vorba despre o instalație deosebită care ar trebui apărată?  Mă refer poate la una nucleară sau la alte sisteme de mare importanță pentru infrastructura energetică a țării. Atunci se deplasează și acolo și poate să facă o serie de exerciții preț de câteva zile sau de câteva luni. Ce înseamnă această chestiune? Înseamnă să găsești deja o condiție de prepoziționare în cazul în care apare o necesitate. Dar a apărut această necesitate reală în aceste zile? Nu!”

„Undeva la 600-700 milioane de dolari, iar muniția pentru acest sistem ar putea să meargă cu totul la un miliard”

Interlocutorul Gândul a vorbit și despre ce costuri ar implica achiziționarea unui sistem Patriot nou, dar și a muniției aferente. Generalul de brigadă (r) Cristian Barbu a mai punctat că, în acest moment, politicienii noștri nu au o viziune unitară cu privire la acest subiect – văzut un adevărat „cartof fierbinte”, ținând cont și de situația din regiune.

„Muniția, rachetele nu putem să spunem cât pot costa, pentru că, la un moment dat, cantitatea de rachete ar putea să fie nemăsurată. Dar, totuși, noi din punct de vedere militar, luăm așa numitele unități de foc, adică ce ne-ar trebui ca să facem o apărare pentru un anumit timp, pentru o  anumită perioadă și câte instalații. Și atunci un sistem din acesta Patriot – să presupunem că dăm unul în prietenie, nu altfel, Ucrainei – și ar trebui să-l înlocuim, fără ca angajamentul SUA să fie în acest sens și să spună cumpărați unul nou în locul celui dat.

Atunci, să dăm undeva la ordinul poate 600-700 milioane de dolari, iar muniția pentru acest sistem ar putea să meargă cu totul la un miliard, pentru sistemul în sine, pentru o unitate operațională și una de foc. Dar, ca unitate de foc, trebuie să vedem că muniția aceasta se poate plimba între cele două, șapte sau zece sisteme, depinde câte ai.

Pentru că, dacă există o intensitate mai mare în domeniul apărării, să zicem undeva în Est, atunci muniția din Vest poate să fie dislocală în Est și acolo în Vest să rămână numai pentru o foarte mică intervenție. Muniția nu este neapărat legată indestructibul de o anumită unitate de foc, ci poate să fie fie utilizată de către toate sistemele.

Noi discutăm fără să facem politică. Partea de politică, în momentul acesta, ați văzut că ne-a bulversat complet. De ce spun asta? Pentru că, în acest moment, politicienii noștri – fie că se numesc ei ministrul Apărării, premierul, președintele României, nu au discutat între ei, nu au o viziune unitară. Așteaptă, cumva, din partea Armatei să vină cu o viziune unitară și noi sigur că ne gândim la nevoile noastre, nu la partea de impresie politică internațională”, a conchis fostul rector al Academiei Tehnice Militare, generalul (r) Cristian Barbu, profesor universitar cu o lungă carieră militară în spate.

Klaus Iohannis: „Cred că vom găsi o soluție. Este vorba doar de un singur sistem Patriot”

Klaus Iohannis a discutat, în timpul vizitei în SUA, cu omologul său american, Joe Biden, despre cedarea unui sistem Patriot, deținut de România, către Ucraina. Între timp, un sistem de apărare Patriot a fost mutat lângă Bucureşti, scopul fiind acela de a sigura apărarea aeriană a Capitalei, în contextul în care Rusia reușește să câştige tot mai mult teren pe frontul din Ucraina.

Președintele român și omologul său american, Joe Biden, au discutat săptămâna aceasta, la Washington, despre posibilitatea trimiterii sistemelor de apărare antiaeriană Patriot în Ucraina.

Șeful statului a afirmat că România se arată pregătită să analizeze această opțiune în CSAT, pentru a lua ulterior o decizie. Totodată, președintele Iohannis a lăsat de înțeles, printre rânduri – că, în cazul în care sistemele Patriot vor ajunge în Ucraina – România va trebui să cumpere altele, din SUA.

„Nu avem păreri când e vorba de apărarea naţională. Această decizie se ia în CSAT”

Premierul Ciolacu a declarat, marţi, la Braşov, că a avut o discuţie cu preşedintele Klaus Iohannis, despre donarea unui sistem Patriot către Ucraina, el arătând că urmează să se ia o decizie în CSAT.

„Am avut o discuţie cu preşedintele României, urmează să luăm o decizie în CSAT. Sunt ferm convins că după CSAT veţi afla decizia”, a declarat premierul.

„Aici nu avem păreri, când e vorba de apărarea naţională. Această decizie se ia în CSAT”, a ţinut să precizeze şeful Executivului.

Preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat luni despre donarea unui sistem Patriot către Ucraina că este un subiect care nu trebuie politizat şi este o decizie care se va lua după analiza structurilor responsabile în acest domeniu, în CSAT.

„Suntem trei state cu sistemul Patriot. Este Polonia, România şi Germania. Ştim poziţia Germaniei. Acum, domnul Donald Tusk este primul ministru al Poloniei. La noi, conform Constituţiei, comandantul suprem al armatei este domnul preşedinte Klaus Iohannis. Eu nu am avut o discuţie încă, după vizita preşedintelui în Statele Unite, am avut discuţii cu ministrul Apărării. Domnul ministrul al Apărării are reţineri mari în ceea ce priveşte să dăm acest sistem, unul dintre sisteme, în Ucraina. Dar decizia, repet, se ia împreună în CSAT, împreună cu preşedintele României”, a mai spus premierul într-un interviu la Antena3.

CITIȚI ȘI:

Singurul ”Patriot” de apărare antiaeriană a României, mutat lângă București. Cât ar costa să donăm Ucrainei un sistem PATRIOT și să cumpărăm unul nou

Mara Răducanu
Mara Răducanu este jurnalist de eveniment. A terminat Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București și a lucrat la mai multe publicații, mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Su-57 vs F-16: Cum se compară cel mai avansat avion de luptă al Rusiei cu...
Câștigă 200 de lei doar în câteva minute! Ciprian a dat lovitura cu o afacere...
Cum trăiește, de fapt, acum, Alexandru Tudor. A ales viața monahală, deși nu se poate...
El este fotbalistul român care a murit în accidentul cumplit de la Băița. Denis nu...
Alpinistul român Gabriel Tabără a murit pe Everest
Cum arată mașina viitorului de la Dacia. Mașina pare desprinsă din filmele SF
Shannen Doherty, ultima DORINȚĂ înainte de a muri. „Pe mine cancerul m-a făcut să... ”
Prima reacţie a părinţilor tânărului ucis de Vlad Pascu, după ce judecătoarea Ancuţa Popoviciu a...
Cât a ajuns să coste roșiile românești în piețe! Românii, în pragul disperării
Urmărire cu final neașteptat! Un afacerist a intrat cu un Lamborghini într-un stâlp în timp...
Ce bust, ce posterioare! Divele sunt bine tare din cap până în picioare
Trebuie să scoți mașina din viteză de câte ori oprești la semafor?
Reuters: Vladimir Putin a pus ochii pe o insulă crucială pentru NATO: ,,Scopul lui Putin...
Operațiunea de MARE RISC din Primul Război Mondial!
Ungurii devin stăpâni în Europa. Susținerea este totală pentru Viktor Orban
Splendoarea de care puțini români știu. Locul care te transpune într-o altă lume
Imagini incendiare cu Babs, fosta iubită a lui Dorian Popa în Dubai. Bruneta de 41...
Bunicul Florentinei, fata ucisă la Sibiu, detalii șocante! "Nu a..."
Tavi Colen, mărturisiri despre trădarea din trupa Talisman. Artistul nu îl poate uita Alin Oprea....
Monica Anghel a slăbit 40 de kilograme! Cântăreaţa, motivul din spatele acestei schimbări radicale: "Am...
BANCUL ZILEI. - I-am dat împrumut unui amic 200 de lei, dar văd că nici...
Graceland, celebra casă a lui Elvis Presley, a scăpat la limită de executarea silită
×