„Abateri contabile” de 22 de miliarde de lei într-un an. Ce a găsit Curtea de Conturi la verificarea chetuirii banilor publici

Așa s-a ajuns ca, în 2014, abaterile fi­nanciar-contabile să însemne 22,7 miliarde de lei (5,1 mld. euro), adică 10% din bugetul general consolidat pe acel an (213 miliarde de lei), reiese din raportul pe 2015 (care analizează anul 2014) al Curții de Conturi, dat publicității recent.
Abaterile nu au generat neapărat pierderi la buget, dar, potrivit instituției, au distorsionat și distorsionează realitatea creând imagini false ce conduc la decizii greșite. Potrivit sursei citate, în 2014 valoarea pre­judiciilor create ca umare a unor erori era de 3,6 miliarde de lei.

În totalul valorii estimate a abaterilor financiar-contabile cons­tatate de Curtea de Conturi, ponderea cea mai mare (42%) o deține bugetul de stat, cu valori cores­punzătoare unor erori de înregistrare a unor operațiuni în evidențele tehnico-operative sau în cele contabile. Și bugetele companiilor de stat au fost afectate de erori, a căror valoare estimată reprezintă 31% din totalul valorii abaterilor financiar-contabile.

FLASH NEWS Schimb dur de replici între Tudor Chirilă și ministrul Culturii despre pontajul actorilor: „Fudulia nu implică introspecţie sau auto analiză”

00:17

FLASH NEWS Coincidențe în serie. Doi procurori care candidează la șefia marilor parchete ar fi din aceeași localitate cu Mirabela Grădinaru

23:38

Sunt multe cauze pentru care banii sunt cheltuiți cu încălcarea normelor, arată raportul citat. Prima dintre acestea rămâne, ca și în anii trecuți, funda­mentarea nerealistă sau insuficientă a proiectelor de buget ale unor ordonatori principali de credite, motiv pentru care există încă multiple nereguli în ceea ce privește angajarea cheltuielilor publice și plata lor. Mai apoi este vorba despre lipsa unui sistem bine definit de alocare a resurselor bugetare în funcție de rezultatele obținute, dar și lipsa unor instrumente eficiente pentru evaluarea performanței utilizării resurselor alocate.

„În condițiile în care nu există o preocupare serioasă pentru alocarea și utilizarea fondurilor publice cu eficiență și economicitate, perfor­manța este dificil de evaluat, cu atât mai mult cu cât indicatorii de rezultat ai unor obiec­tive, proiecte, programe și/sau activități nu sunt stabiliți astfel încât să poată fi măsurați și evaluați în dinamică”, subliniază documentul citat.

Nu în ultimul rând avem de-a face cu un management ineficient și uneori incorect al fondurilor publice, care dovedește, cel mai adesea, că deciziile privind alocările de fonduri publice nu sunt fundamentate în funcție de priorități și în concordanță cu cadrul legal.

În toate instituțiile controlate, inclusiv la Ministerul Finanțelor și la ANAF, Curtea a descoperit nereguli și în unele cazuri a sesizat parchetele. În cazul fondurilor europene, autoritatea de audit a sesizat anul trecut Departamentul pentru Lupta Antifraudă în legătură cu un număr de 39 de cazuri.

În aceste cazuri Curtea de Conturi vorbește de fraude, dar nu dă exemple concrete. România a închis cel mai probabil exercițiul financiar 2007 – 2013 cu o absorbție de 60% pe fondurile structurale, adică 11 miliarde de euro din cele 19 miliarde de euro puse la dispoziție. Situația complicată a fost cauzată și de fraudele care au condus la blocarea unor programe, la întârzierea plăților și, în final, la o rată de absorbție dezamăgitoare.

Citește în continuare pe zf.ro.