Directoratul OMV Petrom, companie la care statul deține o cotă de 20,69%, propune acționarilor să aprobe, în ședința de joi, un buget de investiții și o valoare a dividendului în creștere față de anul precedent.
Adunarea Generală a Acționarilor OMV Petrom a fost convocată pentru joi, 24 aprilie, să își exprime votul privind situațiile financiare consolidate, raportul anual pe 2024, bugetul de venituri și cheltuieli pentru anul în curs, inclusiv remunerațiile conducerii executive, dar și alegerea unor noi membri ai Consiliului de Supraveghere.
OMV Petrom SA (SNP) este deținută în proporție de 51,15% de compania-mamă din Austria, OMV Aktiengesellschaft, 20,69% de statul român, prin Ministerul Energiei, iar restul de persoane juridice (24,39%) și fizice (3,75%), conform datelor oficiale la 30 iunie 2024, publicate pe Bursa de Valori București (BVB). Este a doua cea mai mare companie cu participație locală listată la BVB în funcție de capitalizare bursieră, după Hidroelectrica, având, marți, la închiderea bursei, o valoare de piață de peste 44,8 miliarde de lei.
„Privind în viitor, ne aflăm la mijlocul celei mai intense perioade de investiții din istoria companiei noastre. Avem planificate investiții organice de aproximativ 8 mld. lei pentru 2025. Aceasta este o valoare aproape dublă față de investițiile medii anuale de la privatizare până în prezent. Este un plan ambițios și motivant, care va contribui la continuarea execuției proiectului Neptun Deep, a portofoliului nostru de energie regenerabilă, a noii unități de producție SAF/HVO din rafinăria Petrobrazi, precum și a rețelei noastre de mobilitate electrică”, precizează Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului OMV Petrom, în preambulul raportului final pe 2024, propus spre aprobare în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA).
Investițiile pe care OMV Petrom și le-a propus pentru 2025 sunt de 8 miliarde de lei, în creștere față de cele 7,2 miliarde de lei care au fost realizate anul trecut. În 2024, profitul net al companiei a fost de 4,2 miliarde de lei, la un nivel similar cu cel din 2023, de 4 miliarde de lei.
Ce este de remarcat este că nivelul investițiilor propuse este același cu cel anunțat în februarie în cadrul conferinței de presă privind rezultatele financiare preliminare ale anului precedent, când executivii companiei precizau că acesta ar putea fi ajustat în funcție și de forma finală a celebrei taxe pe stâlp, având în vedere că normele de aplicare erau în curs de elaborare la acea dată.
„În anul 2024 am crescut investițiile cu peste 50% față de 2023, iar în 2025 planificăm să le creștem în continuare încă 20% față de 2024, care este deja la un nivel ridicat. Aceste planuri de investiții nu au fost ajustate cu impactele din acest impozit pe construcții sau alte modificări legislative, întrucât vom participa în procesul de consultare și vom vedea care va fi forma finală și ce va însemna acest impozit. Dar așa cum am spus și mai devreme, impozitele și mai ales impozitele pe active imobilizate, care înseamnă, în esență, impozite de investiții, sigur că descurajează investițiile. Astfel că așa cum am scris și în informarea noastră de astăzi, acest plan de investiții de 8 miliarde, plus aproximativ 6 miliarde posibile investiții din organice, sunt planificate presupunând un cadru fiscal și de reglementare stabil, predictibil și competitiv”, a declarat Alina Popa, directorul financiar al OMV Petrom, în conferința de presă din 4 februarie, când executivii au prezentat rezultatele neconsolidate pe 2024.
Directorul financiar al OMV Petrom a confirmat atunci, la întrebările presei, că planul de investiții de 8 miliarde de lei a fost propus fără a lua în calcul impactul celor mai recente reglementări, urmând să fie ajustat pe măsură ce se definitivează modificările legislative, care să permită calcularea impactului propriu-zis.
Între timp, Guvernul a adoptat, pe 3 aprilie, impozitul pe construcțiile speciale, cunoscut drept „taxa pe stâlp”, redus la jumătate față de propunerea inițială, de la 1% la 0,5% din valoarea netă a construcțiilor aflate în proprietate privată, iar pentru construcțiile aflate în proprietatea statului sau a autorităților locale, dar concesionate sau date în administrare, cota de impozit a scăzut de la 0,5% la 0,25%.
Conducerea executivă a OMV Petrom propune deținătorilor celor peste 62 de miliarde de acțiuni să voteze joi care este valoarea dividendului care le revine.
„Propunerea Directoratului privind distribuirea de dividende pentru anul financiar 2024, aceeași cu cea anunțată în 4 februarie 2025, respectiv un dividend in valoare brută de 0,0444 lei/acțiune, a fost aprobată de către Consiliul de Supraveghere în 18 martie 2025 și va fi supusă aprobării Adunării Generale Ordinare a Acționarilor convocată în data de 24/25 aprilie 2025”, se arată în documentul semnat de Christina Verchere, director general executiv și președintele Directoratului, și Alina Popa, director financiar și membru al Directoratului.
Potrivit conducerii companiei, acest dividend se transpune într-o creștere anuală de 7,5%, ceea ce înseamnă o creștere la jumătatea intervalului de 5-10%, declarat în îndrumarea privind dividendele. Majorarea este ușor mai mică față de anul precedent, când a fost la nivelul maxim de 10%.
La un simplu calcul aritmetic, dacă dividendul de bază este votat la acest nivel, statul ar urma să primească 572.639.978,364 de lei – pentru cele 12.897.296.810 de acțiuni pe care le deține -, ceea ce înseamnă 115.048.012,69 de euro, la cursul BNR de marți. Banii pentru plata dividendelor pentru anul financiar 2024 ar urma să fie trimiși în conturile acționarilor peste o lună și jumătate, respectiv pe 3 iunie, data propusă să fie votată în ședința AGA de joi.
Ulterior, la mijlocul anului 2025, Directoratul va decide dacă va fi propusă o distribuire de dividende speciale, această posibilă propunere urmând că facă obiectul unei AGA ulterioare, potrivit executivilor OMV Petrom. Directorul financiar al companiei precizase din februarie că, pentru moment, nu există o intenție fermă a managementului privind acordarea unui dividend special, în contextul actualelor evoluții, așa cum se întâmplase la începutul anului trecut.
„Dividendele speciale, conform politicii noastre, pot fi distribuite într-un mediu de piață favorabilă și dacă planurile noastre de investiții sunt finanțate. În ceea ce privește dividendul special, am anunțat astăzi că vom decide dacă vom da un dividend special undeva la mijlocul anului. Este un «dacă» acolo în anunț. Această decizie se bazează pe câteva elemente pe care o să le menționez. În primul rând, vrem să avem o înțelegere clară a modificărilor legislative. Sunt anunțate o serie de modificări legislative și am vorbit mai devreme de impozitul peste construcții, care poate avea un impact important. Vrem să vedem cum vor progresa investițiile noastre, cel mai mare plan de investiții vreodată, vrem să vedem cum progresează aceste investiții, cât de bine și câte scump. Vrem să vedem care este mediul de piață – vedem o volatilitate foarte ridicată – și de asemenea performanța financiară în prima jumătate a anului. Luând în considerare toate aceste elemente, undeva la mijlocul anului vom anunța dacă vom avea un dividend special”, detalia în februarie Alina Popa.
La începutul lui 2024, conducerea companiei propusese un dividend cu o creștere la pragul maxim, 10% de la an, respectiv 0,0413 lei pe acțiune, plătit în iunie, și anunțase că vrea să propună un dividend special mai târziu în 2024, fără niciun „dacă”.
În urma analizelor, la dividendul de bază s-a adăugat cel special de 0,0300 lei/acțiune decis ulterior și plătit în septembrie, ceea ce s-a tradus printr-un randament total al dividendelor de 12,4%.
Astfel, dacă anul trecut a încasat 532.658.358,253 lei dividendul de bază pe o acțiune, statul ar urma să primească 39.981.725,364 de lei în plus în 2025, și asta doar din creșterea de 7,5% propusă.
Numai din dividendul special, statul, prin Ministerul Energiei, a încasat 386.918.904,3 lei.
Tot joi, acționarii sunt chemați să aleagă reprezentanții în Consiliul de Supraveghere, având în vedere că mandatele actuale ale celor nouă membri ai Consiliului de Supraveghere expiră la 28 aprilie, respectiv Alfred Stern (preşedinte), Martijn van Koten (vicepreşedinte), Reinhard Florey, Berislav Gaso, Katja Tautscher, Jochen Weise, Răzvan Eugen Nicolescu, Marius Ştefan și Sorin Elisei.
Opt dintre ei se regăsesc pe lista finală, cu 10 nume, a candidaților pentru poziția de membru al Consiliului de Supraveghere, respectiv: Teodora Elena Preoteasa, Răzvan Eugen Nicolescu, Sorin Dumitru Elisei, Jochen Weise, Alfred Stern, Martijn Arjen van Koten, Berislav Gaso, Katja Tautscher, Christine Catasta și Marius Ștefan.
OMV Petrom este cel mai mare producător integrat de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 40 milioane bep în 2024. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane de tone anual și operează o centrală electrică pe gaze naturale de înaltă eficiență de 860 MW.
Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, Grupul este prezent în România și în țările învecinate prin intermediul a aproximativ 780 benzinării, sub două branduri – OMV și Petrom.
Sursa foto: OMV Petrom
CITEȘTE ȘI: