Bancherii din România vor să aibă acces la baza de date a Evidenței Populației. Care este motivul oficial

Una dintre soluțiile pentru ca sistemul bancar din România să evite pe viitor probleme similare cu cele din cazul recent al fraudelor bancare de circa 22 de milioane de euro este ca băncile să aibă acces la datele de la Evidența Populației, pentru a putea verifica dacă actele depuse în dosare sunt false sau nu. Declarația îi aparține lui Radu Grațian Ghețea, președintele CEC Bank, singura bancă comercială de stat din România, care deține și funcția de președinte al Asociației Române a Bancherilor (ARB).

„Nu cred că este în sarcina direcției de supraveghere sau a BNR să urmărească toate cazurile care se pot întâmpla. Din păcate nu întotdeaua se pot evita astfel de situații. Există posibilitatea de a apărea dosare false. ARB depune eforturi de mai mult timp pentru a obține acordul Autorității Naționale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal pentru ca, așa cum un cetățean poate fi verificat la graniță dacă are o carte de identitate care să nu fie falsă și băncile să aibă acces la datele evidenței populației și să-i identificăm pe cei care vin cu documente false. Nu am obținut încă avizul”, a declarat el, în cadrul seminarului EU-COFILE 2012, eveniment organizat de BNR, Alpha Bank și Asociația Română a Băncilor (ARB).

MARIUS TUCĂ SHOW Ion Cristoiu susține că dosarul Georgescu ar putea crea un precedent pentru audierea lui Bolojan de la DNA: „Mâine vom avea răspunsul”

21:17

REACȚIE Dan Suciu, reacție după ce euro a sărit la un nivel record înaintea verdictului S&P: „Este o încercare dificilă”

21:06

La sfârșitul lunii octombrie, procurorii DIICOT au cerut arestarea a 33 de persoane în cazul unei „caracatițe” de fraudare a creditelor, printre ele numărându-se un vicepreședinte al BRD, a doua cea mai mare bancă din România, dar și o serie de oficiali din instituții precum Fiscul și AVAS, conform referatului DIICOT, citat de Mediafax.

Procurorii au estimat că valoarea totală a fraudelor ar fi putut ajunge până la 22 de milioane de euro, frauda efectivă fiind de circa 4 milioane de euro.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a condamnat în mod public redactarea anumitor pasaje în referatul de cerere de arestare, întocmit de procurorii DIICOT. Aceștia susțineau că rețeaua persoanelor care au încercat fraudarea băncilor, dar și a statului, cu până la 22 de milioane de euro, a cuprins 80% din sistemul bancar.

Citește aici cum funcționa rețeaua de fraudare și de ce statul a pierdut mai multe decât băncile