BLOOMBERG: Draghi ar putea intra în zona crepusculară, unde și lui Bernanke îi este frică să pășească

Președintele Băncii Centrale Europene (BCE), Mario Draghi, analizează aducerea dobânzilor BCE „într-o zonă crepusculară” de care se ferește chiar și șeful Rezervei Federale a SUA, Ben Bernanke, potrivit Bloomberg.

O reducere a ratelor BCE, care ar susține încrederea, ar stimula creditarea și creșterea economică, ar putea inlcude și o scădere a dobânzii oferite de instituție la depozitele băncilor comerciale la zero sau chiar la un nivel negativ. Considerată la un moment dat de neacceptat pentru banca centrală, întrucât riscă să afecteze piața monetară, pe care încearcă să o susțină, o scădere a ratei depozitelor, în prezent de 0,25%, nu mai este tabu, au declarat pe surse oficiali europeni.

„Recesiunea în Europa se înrăutățește, BCE trebuie să facă mai mult. O dobândă negativă la depozite este ceva ce trebuie luat în calcul, dar aducerea acesteia la zero într-o primă fază este mai probabilă”, a declarat Julian Callow, economist la Barclays Capital Londra.

FLASH NEWS Un cetățean britanic, urmărit internațional, a fost prins în Neamț. Bărbatul e acuzat că a introdus în Marea Britanie 500 de kilograme de cocaină

10:28

UTILE Ce boli produce, de fapt, consumul de alcool

10:27

Dacă Draghi decide să coboare rata depozitelor la zero sau mai jos va intra pe un teritoriu unde au îndrăznit să se aventureze puține bănci centrale, potrivit Bloomberg.

Banca Suediei a devenit în 2009 prima bancă centrală din lume care a taxat instituțiile de credit pentru banii pe care îi depozitau overnight. Fed a respins anul trecut o posibilă reducere a dobânzii la depozite de la nivelul de 0,25%.

În contextul crizei datoriilor, care diminuează presiunile inflaționite și afectează creșterea economică, BCE ar putea considera că beneficiile depășesc imapctul negativ.

„O reducere de dobândă ar avea un impact psihologic în actualul climat. Dobânzile negative nu sunt un concept irațional. Nu sunt, însă, sigur dacă în cazul BCE ar avea efectul dorit”, a spus Christoph Kind, șef al diviziei pentru alocare de active la fondul Frankfurt Trust, care administrează 20 de miliarde de dolari.

BCE folosește trei dobânzi pentru a influența costurile de împrumut în piața financiară. Rata principală de refinanțare determină la ce dobândă se împrumută băncile comerciale de la BCE, în timp ce ratele de depozit și cea marginală asigură un prag minim și maxim pentru dobânzile pe care și le percep între ele overnight băncile comerciale.

Dacă rata depozitelor ar coborî la zero sau mai jos ar descuraja băncile comerciale să plaseze overnight lichiditățile în exces la BCE, posibil determinându-le să folosească banii pentru credite. Depozitele la BCE se ridică zilnic la aproape 800 de miliarde de euro.

Pe de altă parte, o reducere a ratei depozitelor ar putea reduce profitabilitatea băncilor prin diminuarea ratelor pe piețele monetare, cu posibil efect asupra creditării pentru companii și populație, și ar limita motivația băncilor de a împrumuta alte instituții de credit.

BCE nu este singura bancă din Europa care analizează coborârea sub zero a ratei depozitelor. Banca centrală din Danemarca a semnalat, în mai, că este dispusă să permită un nivel negativ al dobânzilor pentru a combate aprecierea coroanei daneze, iar Banca Elveției are, de asemenea, în vedere o decizie similară pentru deprecierea francului, dacă se agravează criza din Europa.

Reducerea dobânzii la depozite ar încuraja băncile din țările stabile din punct de vedere al fiscalității, care dispun de lichidități importante, să împrumute băncilor cu probleme de la periferia zonei euro, dependente de finanțarea de la BCE.

Ar putea exista un dublu efect benefic prin reducerea dependenței de finanțare de la BCE precum și a lichidității din sistem.

„O rată a depozitelor la zero ar ajuta mai ales băncile din sudul Europei, deoarece ar încuraja o anumită activitate de creditare. O rată sub zero poate avea efect negativ pentru piețele monetare”, a spus Julian Callow, economist la Barclays.

BCE a împrumutat băncilor peste 1.000 de miliarde de euro pe perioadă de trei ani prin operațiuni derulate în decembrie și februarie.

O dobândă negativă ar putea determina unele bănci să profite de o clauză a finanțărilor pe trei ani de la BCE care le permite să plătească anticipat după un an. Un astfel de efect ar reduce lichiditatea din sistemul bancar.

Aceasta ar putea fi baza unui compromis între BCE și Bundesbank. Șeful Bundesbank, Jens Weidmann, a avertizat repetat asupra riscurilor legate de politica privind politica de asigurare a lichidității, consideră Carsten Brzeski, economist la ING Group Bruxelles.

„Reducerea lichidității în exces cu o scădere de dobândă ar trebui să sune destul de interesant pentru Bundesbank. Poate asta va fi zona crepusculară în care se vor întâlni Draghi și Weidmann”, a spus Brzeski.