BNR: Datoria externă a României a crescut, investițiile străine sunt în scădere. Deficitul contului curent s-a micșorat față de anul trecut

Deficitul extern al României a scăzut după primele șapte luni din 2023, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Datoria externă, menită să finanțeze acest deficit, a crescut, în timp ce investițiile nerezidenților au înregistrat o scădere, artă datele Băncii Naționale a României, date publicității miercuri.

Deficitul contului curent al balanței de plăți al României – adică diferența dintre totalul bunurilor, serviciilor, veniturilor primare și secundare ieșite și intrate în țară –  a ajuns la 11,89 miliarde de euro după primele șapte luni din 2023, în scădere de la 15,2 miliarde de euro, cât era după același interval anul trecut, potrivit BNR.

Detaliat pe componente, balanța bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 2,35 de miliarde de euro, respectiv de 15,45 miliarde de lei, față de 17,81 miliarde de lei. De amintit că, potrivit  Institutului Național de Statistică, în primele șapte luni din acest an, exporturile au crescut cu 4,6%, iar importurile au scăzut cu 1,1%, comparativ cu același interval din 2022.

POLITICĂ Controverse în CV-ul primarului Capitalei: Ciprian Ciucu a declarat funcția de lector la Universitatea din București, însă UB îl contrazice

11:49

ACTUALITATE Preparatul delicios care vă menține silueta de Sărbători. Care este secretul dezvăluit de Mihaela Bilic

11:45

În ceea ce privește balanța serviciilor, aceasta a înregistrat un excedent mai mare cu 1,65 miliarde de euro (8,36 miliarde de euro față de 6,7 miliarde de euro), balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 637 milioane euro (5,54 miliarde de euro față de 4,91 miliarde de euro), iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 64 milioane euro (746 milioane de euro față de 810 milioane de euro).

Venituri primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții), în timp ce cele secundare includ transferuri curente private şi transferuri ale administrației publice.

La cât a ajuns îndatorarea României

Datoria externă a României – cea publică și cea privată – a înregistrat în primele șapte luni o creștere, de circa 18%, de la 98,9 miliarde de euro la 116,4 miliarde de euro, față de aceeași perioadă a anului trecut.

Este vorba de o diferență de 17,59 miliarde de euro, din care 14,65 este numai cea aferentă datoriei publice externe. Aceasta a ajuns la 72,28 de miliarde de euro după șapte luni din 2023, față de 57,63 de miliarde de euro, în același interval de anul trecut.

Străinii și-au redus investițiile

În ceea ce privește investițiile străinilor  în România, acestea au scăzut semnificativ, cu aproape o treime, în primele șapte luni din 2023 față de aceeași perioadă a anului trecut.

Potrivit BNR, investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 4,25 miliarde de euro, comparativ cu 5,99 de miliarde de euro în perioada ianuarie – iulie 2022). Participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 4,59 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă – adică împrumuturile acordate de firmele-mamă încep să fie returnate peste graniță – de 343 milioane euro.

Investițiile sunt, totuși, peste nivelul din pandemie, când au scăzut cu 60,4% în 2020, față de 2019, care era la un nivel apropiat de minimul ultimilor 17 ani, conform datelor BNR. Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,92 miliarde de euro în anul pandemic 2020, comparativ cu 4.849 milioane de euro în perioada ianuarie – decembrie 2019.