Ce au înțeles, în ultimii șapte ani, Guvernele României din AFACEREA UE: am dat 9 MILIARDE la bugetul Uniunii, am luat 4,8 MILIARDE

Redactor:
Corina Vârlan
România a reușit să absoarbă în ultimii șapte ani fonduri europene în valoare de circa 4,8 miliarde de euro, mai exact 25% din suma totală alocată de UE pentru exercițiul financiar 2007 - 2013, de 19,21 miliarde de euro.

România a reușit să atragă în ultimii șapte ani fonduri europene în valoare de 4,8 miliarde de euro, mai exact 25% din suma totală alocată de UE pentru exercițiul financiar 2007 – 2013, de 19,21 miliarde de euro. Valoarea totală a fondurilor europene alocate României, inclusiv cofinanțarea, s-a ridicat la 33,5 miliarde de euro. Deși suntem sub jumătate din ținta pentru 2013, rata de absorbție a crescut considerabil de la cele 5,5 procente de la finele lui 2011. Anul acesta, valoarea fondurilor structurale și de coeziune rambursate în contul proiectelor derulate atât de către beneficiari din sectorul public, cât și de către beneficiari din sectorul privat a ajuns la 2,6 miliarde de euro. Din păcate, însă, în ciuda îmbunătățirii puterii de cheltuire a banilor europeni, avem în continuare probleme, cea mai recentă fiind reprezentată de corecțiile de peste 1 miliard de euro anunțate recent de ministrul Teodorovici pentru deficiențele din sistem din perioada 2009-2011. Cât despre contribuția României la bugetul UE, în 2013, aceasta a fost de circa 1,5 miliarde de euro, în total ea ridicându-se la circa 8,9 miliarde de euro din 2007 până în prezent.

Înaintea noii perioade de programare, pentru care Guvernul român s-a angajat să demonstreze că a învățat din lecțiile trecutului, gândul vă prezintă un bilanț al experienței românești cu banii europeni din ultimii șapte ani.

Programele cu cele mai puține probleme

De la începutul exercițiului financiar în curs, în 2007, și până la finalul lunii octombrie, cel mai mare grad de absorbție al fondurilor europene, de 42,39%, s-a înregistrat în cazul Programul Operațional Regional (POR), program care are ca scop sprijinirea dezvoltării regiunilor din România. Un grad de absorbție ridicat pentru performanțele României, de 38,66%, s-a înregistrat și în cazul Programului Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) menit să eficientizeze munca în sectorul administrativ, potrivit datelor publicate de Ministerul Fondurilor Europene (MFE).

Cele mai scăzute grade de absorbție, sub 18%, s-au înregistrat în cazul Programului Operațional Sectorial Transport (POST), care are ca obiectiv îmbunătățirea infrastructurii de transport din România, și în cazul Programului Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE), ce se adresează în principal mediului privat, banii putând fi accesați, printre altele, de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii și de societăți cooperative.

Dacă luăm în calcul numărul de proiecte depuse din 2007 și până la finalul lunii octombrie 2013 pentru a obține finanțare din bani europeni, putem spune că românii au fost interesați în principal de POSCEE și de Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU – program care are ca scop dezvoltatea capitalului uman și creșterea competitivității). În primul caz au fost depuse 15.815 proiecte în ultimii șapte ani, iar în cazul POSDRU au fost depuse alte 14.892 de proiecte.

Nu toate proiectele depuse au fost însă și aprobate. Spre exemplu, aproape 60% dintre proiectele depuse de administrație care aveau ca scop creșterea eficienței sale au fost respinse. De asemenea, mai bine de 40% dintre proiectele depuse pentru obținerea de finanțare prin POSCCE au fost respinse, iar inițiatorii lor nu au mai primit niciun ban din fonduri europene.

Câți bani europeni au ajuns în România în 2013

În perioada 1 ianuarie – 7 noiembrie 2013, valoarea fondurilor structurale și de coeziune rambursate României a fost de peste 2,6 miliarde de euro, suma fiind mai mare decât cea încasată în perioada 2007 – 2012, când au fost atrase fonduri europene în valoare de 2,2 miliarde de euro.

Cea mai mare sumă, 726 milioane de euro, a fost absorbită prin POR, acesta fiind urmat în clasament de POSDRU, cu fonduri rambursate de peste 625 milioane de euro, și de POST cu 514 milioane de euro. Alte 511 milioane de euro vor ajunge în România de la UE prin Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM), cel mai important program de asistență financiară pentru infrastructura de mediu, și peste 196 milioane de euro prin POSCCE.

(Click pentru a mări)

Sursă: gândul.info, date MFE

România mai are timp să cheltuiască banii europeni din actualul exercițiu financiar și pe parcursul anilor viitor grație regulii „N+3” aprobată în luna septembrie 2013 de către Comisia Europeană. Practic, fondurile europene alocate pentru anul 2011 vor putea cheltuite odată cu intrarea în vigoare a regulii „N+3” până la 31 decembrie 2014, iar cele alocate pentru anul 2012 până la finalul anului 2015.

Programele „cu probleme”, la un pas de suspendare

De-a lungul timpului, România s-a confruntat cu mai multe probleme legate de programele europene, unele dintre acestea fiind suspendate sau aflându-se la un pas de suspendare. Spre exemplu, la finalul lunii octombrie 2012, reprezentanții Comisiei Europene anunțau presuspendarea programelor POSCCE, POR și POST. Condițiile pentru anularea presuspendării: transparentizarea modului în care erau finanțate proiectele, restructurarea autorităților responsabile de fondurile europene și pregătirea mai bună a solicitărilor pentru finanțarea proiectelor.

În cazul POR, la sfârșitul lunii aprilie 2013, s-a decis deblocarea a patru dintre cele cinci axe presuspendate. În vară, a fost ridicată, de asemenea, presuspendarea axelor POST.

Probleme majore s-au înregistrat în cazul POSCCE unde în luna iunie DNA a fost sesizată de Guvern în urma unor verificări realizate la mai multe firme implicate într-un „circuit la banului european”, așa cum l-a numit la acea vreme ministrul Teodorovici. Anunțul de deblocare a POSCCE a fost făcut la Bruxelles în luna octombrie.

„România va trebui să plătească Comisiei Europene, pentru deficiențe în sistem din 2009-2011, peste un miliard de euro. E o sumă fabuloasă, o sumă care ar fi putut merge, desigur, la proiectele de care vorbim cu toții, sumă pe care o plătim cu toții pentru că am avut un sistem deficitar, pentru că am avut persoane în acest sistem fără pregătirea necesară și fără determinarea necesară de a face lucrurile să fie așa cum trebuie”, a declarat recent Eugen Teodorovici.

Potrivit ministrului banilor europeni, corecțiile reprezintă 5% din alocarea financiară actuală, fiind „o sumă imensă”, preluată de către bugetul de stat.

Câți bani am putea primi de la UE în perioada 2014 – 2020

Pentru exercițiul financiar următor, România va dispune de 39,5 de miliarde de euro bani europeni, cu 18% mai mult decât până acum.

Prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020, care prezintă practic cum vor fi cheltuiți banii europeni în această perioadă, a fost trimisă Comisiei Europene în acest sens la începutul lunii trecute, după ce a fost prezentată mai întâi Camerei Deputaților, premierului Victor Ponta și ministrului Eugen Teodorovici.

Descarcă aici prima versiune a Acordului de Parteneriat 2014 – 2020

Proiectul acestui acord, trimis la Bruxelles în vara acestui an, a fost criticat dur de către reprezentanții Comisiei, acesta fiind catalogat drept „incoerent și fără priorități clare”. Printre lipsurile acordului se număra și lipsa unui Master plan pe Transport, care ar fi putut pune în pericol întreg programul cu fonduri europene pentru proiecte de infrastructură care ar fi putut fi blocat.

Cu cât contribuie România la bugetul UE

România contribuie, din anul 2007, la finanțarea bugetului UE. Contribuția României la acest buget se realizează, printre altele, din contribuții din taxe vamale sau din TVA. În perioada 2007 – 2012, contribuția totală la României la bugetul UE a fost de circa 7,4 miliarde de euro, potrivit datelor Ministerului Finanțelor Publice.

Doar în 2013, contribuția României la bugetul UE a fost de peste 6,68 miliarde de lei, echivalentul a circa 1,5 miliarde de euro, reprezentând 1,07% din PIB.

Se estimează că anul viitor, valoarea contribuției noastre la bugetul Uniunii va depăși 7 miliarde de lei, echivalentul a aproape 1,6 miliarde de euro, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2014 și perspectiva acesteia pe anii 2015-2017 publicat de Ministerul Finanțelor Publice (MFP).

(Click pentru a mări)

Sursă: Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și perspectiva acesteia pe anii 2015-2017 , MFP

România contribuie, totodată, din anul 2011 la cel de-al zecelea Fond European de Dezvoltare. În 2013, valoarea acestei contribuții a fost de 63,27 milioane de lei, deci de 14,2 milioane de euro. Se estimează că anul viitor aceasta va rămâne similară, dar că până în anul 2017 va crește până la 102,2 milioane de lei, echivalentul a circa 22,97 milioane de euro, potrivit aceluiași raport.

Sursă: Raport privind situația macroeconomică pe anul 2014 și perspectiva acesteia pe anii 2015-2017, MFP

Situația detaliată a celor șapte programe operaționale la finalul lunii octombrie 2013

România a primit din partea UE oportunitatea de a accesa în exercițiul financiar 2007 – 2013 suma de 19,21 miliarde de euro, prin șapte tipuri de programe operaționale, respectiv PO Regional (POR), POS Mediu (POSM), POS Transport (PORT), POS Creșterea Competitivității Economice (POSCCE), POS Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), PO Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA) și PO Asistență Tehnică (POAT).

Cele mai mari sume de bani au fost alocate pentru proiectele care urmau să fie finanțate prin POST și POSM, mai exact 4,56 miliarde de euro și 4,51 miliarde de euro. Cei mai puțini bani s-au alocat pentru proiectele depuse pe PODCA și POAT, respectiv 208 milioane de euro și 170 milioane de euro.

Din anul 2007 și până la finalul lunii trecute, au fost depuse pentru a obține finanțare din fonduri europene 41,599 de proiecte.  Valoarea totală pe care proiectele ar fi avut-o în cazul în care toate ar fi fost și aprobate ar fi ajuns la 71,7 miliarde de euro. Din numărul total de proiecte depuse până la finalul lunii trecute peste 16.000 au fost respinse și 14.118 au fost aprobate. Alte 9.859 proiecte se aflau în curs de evaluare. Totodată, din totalul proiectelor aprobate pentru 10.751 au fost semnate și contractele cu beneficiarii.

Totalul plăților efectuate pentru proiectele aprobate a ajuns, din 2007 și până la finalul lunii trecute, la 31,21 miliarde de lei. Suma atrasă în aceeași perioadă de timp a fost de 4,7 miliarde de euro. Astfel, la finalul lunii trecute gradul de absorbție ajungea la 24,56% din suma totală alocată inițial de UE.

1. Programul Operațional Regional (POR)

POR are scopul de a sprijini dezvoltarea regiunilor din România. Obiectivele POR sunt acelea de creștere a rolului economic și social al centrelor urbane, îmbunătățire a accesibilității regiunilor, creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor, a competitivității regiunilor ca locații pentru afaceri și a contribuției turismului la dezvoltarea regiunilor.

Pentru a îndeplini aceste obiective, POR este structurat pe șase axe prioritare tematice, mai exact „Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – potențiali poli de creștere”, „Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale”, „Îmbunătățirea infrastructurii sociale”, „Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional și local”, „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului” și „Asistență tehnică”.

UE a alocat, pentru perioada 2007 – 2013, suma de 3,72 miliarde de euro pentru POR. Până la finalul lunii octombrie 2013 au fost depuse 8.540 de proiecte pentru a obține finanțare din bani europeni prin POR. Valoare totală a acestor proiecte ar fi ajuns la circa 13,25 miliarde de euro (echivalentul a 58,97 miliarde de lei) în cazul în care acestea ar fi fost aprobate în totalitate.

Din numărul total de proiecte depuse, 3.095 au fost respinse, 513 se aflau în continuare la finalul lunii octombrie în curs de evaluare și 4.016 au fost aprobate. Pentru 3.614 proiecte aprobate au fost semnate și contractele sau deciziile de finanțare cu beneficiarii.

Sumele absorbite până în luna octombrie prin POR au ajuns la 1,57 miliarde de euro, echivalentul a 42,39% din suma totală alocată pentru perioada 2007 – 2013.

Exemple de proiecte finanțate prin POR, conform autorităților de management:

– UAT Municipiul Brasov, UAT Comuna Târlungeni – „Centru de dezvoltare și cercetare aplicată „Transilvania Motorland””- fonduri UE 28,6 milioane de lei (echivalentul a circa 6,4 milioane de euro).

– Municipiul Cluj Napoca – „Modernizarea tramei stradale de acces în zona industriala” – fonduri UE 58,5 milioane de lei (echivalentul a circa 13,1 milioane de euro).

– alte acțiuni finanțate prin proiecte încadrate în axa prioritară „Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului”: campania de promovare internațională a României pe CNN, Eurosport și Euronews (2011), promovarea României în cadrul unor evenimente sportive precum Gala de Box de la Montreal (2011) sau realizarea a 270.000 de broșuri pentru promovarea României în limba română și în alte cinci limbi de circulație internațională (2011).

2. Programul Operațional Sectorial Mediu (POSM)

POSM are ca scop reducerea diferenței dintre infrastructura de mediu din România și cea existentă în alte state membre ale UE. Printre obiectivele POSM se numără îmbunătățirea accesibilității și a calității infrastructurii de apă și de apă uzată, dezvoltarea sistemelor durabile de management al deșeurilor și protecția și îmbunătățirea biodiversității și a patrimoniului național.

Pentru a realiza aceste obiective POSM cuprinde șase axe prioritare, mai exact „Extinderea și modernizarea sistemelor de apă și apă uzată”, „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”, „Reducerea poluării și diminuarea efectelor schimbărilor climatice prin restructurarea și reabilitarea sistemelor de încălzire urbană pentru atingerea țintelor de eficiență energetică în localitățile cele mai afectate de poluare”, „Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii”, „Implementarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc” și „Asistență tehnică”.

UE a alocat, pentru perioada 2007 – 2013, suma de 4,51 miliarde de euro pentru proiectele POSM. Până la finalul lunii octombrie a acestui an, au fost depuse 652 de proiecte a căror valoare totală ar fi ajuns la circa 8,79 miliarde de euro dacă ar fi fost aprobate.

Din numărul total de proiecte depuse, 172 au fost însă respinse, 22 se află în curs de evaluare și 459 au fost aprobate. Pentru 433 dintre proiectele aprobate au fost semnate, până la finalul lunii octombrie, contractele cu beneficiarii

Suma totală absorbită de la UE prin POSM a fost de 973,19 milioane de euro, mai exact 21,57% din suma alocată pentru perioada 2007 – 2013.

Exemple de proiecte finanțate prin POSM:

 – Compania Apa Brașov  – „Reabilitare sisteme de apă și apă uzată în județul Brasov localitățile: Brașov, Rupea, Prejmer, Moeciu” – contribuție UE 144,6 milioane de euro.

– Consiliul Județean Suceava – „Sistem de management integrat al deșeurilor în județul Suceava” – contribuție UE 35,7 milioane de euro.

– Compania de Apa Someș – „Extindere și reabilitare sisteme de apă și apă uzată din judetele Cluj/Sălaj – localitățile: Cluj Napoca, Zalău, Dej, Gherla, Șimleu Silvaniei, Jibou, Huedin, Cehu Silvaniei” – contribuție UE 145,6 milioane de  euro.

– SC Raja SA Constanța – „Reabilitarea și modernizarea sistemului de alimentare cu apă și canalizare pentru regiunea Constanța și Ialomița” – contribuție UE 144,6 milioane de euro.

3. Programul Operațional Sectorial Transport (POST)

POST are ca scop modernizarea și îmbunătățirea infrastructurii din România. Printre obiectivele specifice ale POST se numără promovarea dezvoltării unui sistem de transport echilibrat pe moduri, încurajând dezvoltarea transportului feroviar, naval și intermodal, și promovarea transportului eficient al persoanelor și al mărfurilor între regiunile din România.

Pentru a-și atinge cu mai multă ușurință obiectivele, POST este structurat pe patru axe prioritare, mai exact „Modernizarea și dezvoltarea axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem de transport durabil și integrării acestuia cu rețele de transport ale Uniunii Europene”, „Modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport naționale situate în afara axelor prioritare TEN-T în scopul dezvoltării unui sistem național durabil de transport”, „Modernizarea sectorului de transport în scopul îmbunătățirii protecției mediului, a sănătății umane și a siguranței pasagerilor” și „Asistență tehnică”.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

Pentru exercițiul financiar 2007 – 2013 au fost alocate pentru POST fonduri europene în valoare de 4,56 miliarde de euro. De la începutul programului și până la sfârșitul lunii octombrie 2013, au fost depuse 168 de proiecte pentru obținerea de finanțare prin POST.

Din numărul total de proiecte depuse, 41 au fost respinse, 24 sunt în curs de evaluare și 103 au fost aprobate. Pentru 93 dintre proiectele aprobate au fost semnate și contractele sau deciziile de finanțate cu beneficiarii.

Suma absorbită de la UE pentru POST au fost în aceeași perioadă de 805,78 milioane de euro, echivalentul a 17,65% din cea alocată POST de UE pentru 2007 – 2013.

Exemple de proiecte finanțate prin POST:

Sectorul public: – Ministerul Transporturilor – „Construcția autostrăzii Arad – Timișoara (inclusiv varianta de ocolire Arad)” – contribuție publică comunitară 531.808.594 lei  (echivalentul a circa 119,5 milioane de euro).

– Ministerul Transporturilor – „Construcția variantei de ocolire a Municipiului Constanța” – contribuție publică comunitară 221.565.176 lei (echivalentul a circa 49,7 milioane de euro).

4. Programul Operațional Sectorial Creșterea Competitivității Economice (POSCCE)

POSCCE are ca scop creșterea productivității întreprinderilor românești. Printre principalele sale obiective se numără consolidarea și dezvoltarea surabilă a sectorului productiv, crearea unui mediu favorabil dezvoltării durabile a întreprinderilor și valoridicarea potențialului tehnologiei informației și comunicațiilor și aplicarea acestuia atât în sectorul public, cât și în cel privat.

Pentru a atinge aceste obiective, POSCCE este structurat pe cinci axe prioritare, respectiv „Un sistem de producție inovativ și eco-eficient”, „Cercetare, Dezvoltare Tehnologică și Inovare pentru competitivitate”, „TIC pentru sectoarele privat și public”, „Creșterea eficienței energetice și a securității furnizării”, „Asistență tehnică”.

România a avut la dispoziție din partea UE, în exercițiul financiar 2007 – 2013, 2,55 miliarde de euro pentru proiectele finanțate prin POSCCE. Până la finalul lunii octobrie 2013, au fost depuse 15.815 proiecte a căror valoare totală ar fi ajuns la circa 19,13 miliarde de euro (calculat la un curs de 4,45 lei/euro).

Nu toate proiectele depuse au fost însă și aprobate. Astfel, din numărul total de proiecte depuse, 6.731 au fost respinse, 3.012 se aflau la finele lui octombrie în curs de evaluare, iar 5.876 au fost aprobate. Pentru 3.542 dintre proiectele aprobate au fost semnate și contractele cu beneficiarii.

Suma absorbită prin POSCCE a fost de 368,16 milioane de euro, respectiv 14,45% din suma totală alocată pentru perioada 2007 – 2013.

Exemple de proiecte finanțate prin POSCCE:

Sectorul privat: – Bamesa Oțel SA – „Implicarea Bamesa Oțel SA în dezvoltarea durabilă a regiunii Sud-Muntenia. Extinderea capacității de producție la fabrica din Topoloveni” – fonduri UE 17.200.000 lei (echivalentul a circa 3,8 milioane de euro).

– SC Rematholding SRL – „Implementare de tehnologii noi destinate recuperării materialelor reciclabile” – fonduri UE 16.259.476 lei (echivalentul a circa 3,6 milioane de euro).

5. Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU)

POSDRU are ca scop dezvoltarea capitalului uman din România și creșterea competitivității. Printre obiectivele sale specifice se numără facilitarea inserției tinerilor și a șomerilor de lungă durată pe piața muncii, falicitarea accesului grupurilor vulnerabile la eduzcație și pe piața muncii și promovarea culturii antreprenoriale și creșterea calității și a productivității muncii.

Pentru a-și atinge cu mai multă ușurință obiectivele, POSDRU este împărțit pe șapte axe prioritare, mai exact „Educația și formarea profesională în sprijinul creșterii economice și dezvoltării societății bazate pe cunoaștere”, „Corelarea învățării pe tot parcursul vieții cu piața muncii”, „Creșterea adaptabilității lucrătorilor și a întreprinderilor”, „Modernizarea Serviciului Public de Ocupare”, „Promovarea măsurilor active de ocupare”, „Promovarea incluziunii sociale” și „Asistență tehnică”.

Suma alocată de UE POSDRU pentru perioada 2007 – 2013 este de 3,47 miliarde de euro.

Până la finalul lunii trecute, au fost depuse pentru a obține finanțare din fonduri europene prin POSDRU 14.892 proiecte. Dintre acestea, 5.252 de proiecte au fost respinse, 6.285 se aflau în continuare în curs de evaluare și 3.075 au fost aprobate. Pentru 2.503 dintre proiectele aprobate au fost semnate și deciziile de finanțare cu beneficiarii.

Suma absorbită de la CE prin POSDRU a fost, din 2007 până la finalul lunii trecute, de 909,83 milioane de euro, deci 26,17% din cea alocată.

Exemple de proiecte finanțate prin POSDRU:

Sectorul public: – Ministerul Educației, Cercetării și Tineretului – „Instrumente digitale de ameliorare a calității evaluării în învățământul preuniversitar” – contribuție publică comunitară 14.004.011 lei (echivalentul a circa 3,1 milioane de euro).

– Ministerul Educației Cercetării și Tineretului – „Tinerii împotriva violenței” – contribuție publică comunitară 14.023.555 lei (echivalentul a circa 3,1 milioane de euro).

Sectorul privat: – Siveco România SA – „Oportunități de consolidare a carierei în societatea cunoașterii în regiunea SV Oltenia” – contribuție publică comunitară 1.421.061 lei (echivalentul a circa 319.000 de euro).

– Profi Serv Group – „Pregătire activă- integrare reușită pe piața muncii” – contribuție publică comunitară 1.221.905 lei (echivalentul a circa 274.000 de euro).

6. Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative (PODCA)

PODCA are ca scop crearea unei administrații publice mai eficiente în România.  Astfel, de fonduri europene prin PODCA poate beneficia administrația centrală și cea locală, dar și instituțiile de învățământ superior în parteneriat cu autoritățile publice și ONG-urile a căror activitate este relevantă în administrație, tot în parteneriat cu autoritățile publice.

PODCA este structurat pe trei axe prioritare, respectiv „Îmbunătățiri de structură și proces ale managementului ciclului de politici publice”, „Îmbunătățirea calității și eficienței furnizării serviciilor publice, descentralizare” și „Asistență tehnică”.

România ar fi putut să atragă, în exercițiul financiar 2007 – 2013, 208 milioane de euro de la UE prin intermediul PODCA. Până la finalul lunii octombrie 2013 au fost depuse pe pentru a obține finanțare din bani europeni prin PODCA 1.371 de proiecte care a căror valoare ar fi depășit 829 de milioane de euro dacă fiecare dintre acestea ar fi fost și aprobat.

Din numărul total de proiecte depuse, 787 au fost însă respinse și doar 449 aprobate. Pentru 440 dintre proiectele aprobate au fost și semnate deciziile de finanțare cu beneficiarii.

Suma atrasă de la UE prin PODCA a ajuns în perioada 2007 – octombrie 2013 la 80,41 milioane de euro, echivalentul a 38,66% din suma alocată inițial.

Exemple de proiecte finanțate prin PODCA:

– Agenția Națională Antidrog – „Crearea și dezvoltarea unei rețele de management a proiectelor cu specific antidrog” – contribuție UE 3.747.060 lei (echivalentul a circa 841 milioane de euro).

– Unitatea de Politici Publice – „Procese decizionale eficiente la nivelul administrației publice locale din România” – contribuție UE 7.129.924 lei (echivalentul a circa 1,6 milioane de euro)

– Agenția Națională a Funcționarilor Publici – „Standarde Europene în Utilizarea Tehnologiei Informației în Administrația publică – Program Național de Certificare al Funcționarilor Publici” – contribuție UE 13.471.332 lei (echivalentul a circa 3 milioane de euro)

7. Programul Operațional Asistență Tehnică (POAT)

POAT are ca scop sprijinirea procesului de coordonare în  vederea implementării și absorbției eficiente și transparentelor a instrumentelor structurale în România.

Pentru a îndeplini acest obiectiv, POAT este structurat pe trei axe prioritare, mai exact „Sprijin pentru implementarea instrumentelor structurale și coordonarea programelor”, „Dezvoltarea în continuare și sprijin pentru funcționarea Sistemului Unic de Management al Informației” și „Diseminarea informației și promovarea instrumentelor structurale”.

FOTO: Publimedia/Shutterstock

UE a alocat pentru POAT, în perioada 2007 – 2013, suma de 170 de milioane de euro.

Până la finalul lunii trecute, au fost depuse pentru a obține finanțare din bani europeni prin intermediul POAT 161 de proiecte, dintre care 18 au fost respinse, 3 se află în curs de evaluare și 140 au fost aprobate. Pentru 126 dintre proiectele aprobate au fost semnate deja contractele cu beneficiarii.

Suma absorbită de România prin intermediul POAT a ajuns din 2007 până în octombrie 2013 de 33,59 milioane de euro, echivalentul a 19,73% din cea alocată inițial pentru acest program.

Exemple de proiecte finanțate prin POAT:

– Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului (MADR): „Sprijin pentru finanțarea parțială a cheltuielilor de personal efectuate de MDRT pentru personalul implicat in gestionarea Programului operațional Regional” – fonduri UE 3,14 milioane de euro (stadiu: finalizat)

– Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice (MMSC) – „Sprijin pentru finanțarea parțială a cheltuielilor de personal efectuate de MMSC, în perioada 2012-2015, pentru personalul implicat în gestionarea instrumentelor structurale” – fonduri UE 7,5 milioane euro (stadiu: în curs de implementare)

Ce este clauza de investiții

Membrii Consiliului Miniștrilor Economiei și Finanțelor din UE, ECOFIN, au dispus recent aplicarea temporată de către Comisia Europeană a așa numitei clauze de investiții începând de anul viitor în toate statele membre care nu se află în procedura de deficit excesiv, dar au o creștere economică negativă sau sub potențial.

România nu va face excepție de la acestă regulă, având în vedere faptul că la finalul lunii iunie oficialii europeni au încetat procedura de deficit excesiv în cazul țării noastre. Astfel, clauza de investiții uemează să ajute la realizarea unei creșteri economice sustenabile și la îmbunătățirea nivelurilor veniturilor.

Fii la curent cu știrile economice ale momentului. Abonează-te la pagina de Facebook Gândul Financiar

Inchide