Ce nu a spus ministrul Finanțelor când a vorbit despre lista băncilor care nu au plătit profit în România

„Lista băncilor care nu au plătit impozit pe profit, prezentată în mass-media în ultima vreme, cuprinde o serie de nume de bănci care la data prezentei precizări nu mai operează pe piață ca societăți bancare”, precizează oficialul BNR.

Astfel, Banca Columna, Banca Comercială Carpatica, Banca de Investiții și Dezvoltare, Banca Internațională a Religiilor, Banca Renașterea Creditului Românesc, Credit Bank, Banca Română de Scont, Banca Turco-Româna, Bankoop – Banca Generală de Credit și Promovare, National Bank of Greece Sucursala București, Nova Bank, The Royal Bank of Scotland PLC Edinburgh „nu mai reprezintă instituții de credit care să dețină autorizație de funcționare din partea BNR”.

Ionuț Mișa, ministrul Finanțelor, a declarat recent că sunt trei mari acțiuni de control deschise la bănci. Acesta a dat exemplul unei bănci care a vândut o creanță cu o valoare de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a cerut să intre acționar la firma respectivă.

ULTIMA ORĂ Se oprește din nou apa în Câmpina, la nici 24 de ore de când a fost reluată furnizarea

22:39

OPINIE Obiectivul comun al SUA și al Rusiei, în viziunea lui CTP: Ambele vor dispariția Uniunii Europene

22:21

„Avem trei mari acțiuni de control deschise la bănci. Le-am spus și celor din Asociația Română a Băncilor: nu se poate să nu plătești impozit pe profit timp de 10 ani. Monitorizăm lunar declarațiile de plată. Au început să apară și declarații rectificative. Aceasta înseamnă că instituțiile bancare încep prin propria voință să nu mai vândă credite în străinătate fără justificare. Am limitat deductibilitatea la 30%, atât pentru bănci, cât și pentru oricare alte companii care vând creanțe. La o singură bancă am stabilit impozit pe profit suplimentar care ar fi trebui plătit statului în ultimii cinci ani în valoare de 650 milioane de lei. Acolo este vorba și de o plângere penală. Au fost niște tranzacții succesive de vânzare/cumpărare de creanțe prin care o parte din active, sute de milioane de euro, au mers în paradisuri fiscale. Trebuie să vă imaginați că în fiecare tranzacție de creanțe se află în garanții în spate. Spre exemplu, a fost o bancă ce a vândut o creanță cu o valoare nominală de 14 milioane de euro cu un euro în străinătate, iar cumpărătorul a venit la firma românească și i-a spus simplu: dacă nu intru acționar, cer lichidarea. Gândiți-vă că avem firme de stat care pot ajunge în această situație când iau credite de la bănci străine din România. Acestea pot fi preluate pe nimic prin acest mecanism. Este chiar și o problemă de siguranță națională”, a declarat ministrul Finanțelor.