Cele DOUĂ RESTANȚE ale Guvernului care pot arunca în aer acordul cu FMI

Cele DOUĂ RESTANȚE ale Guvernului care pot arunca în aer acordul cu FMI
Publicat: 13/06/2013, 12:08
Actualizat: 21/03/2019, 07:41

Guvernul „aleargă”, pe ultima sută de metri, pentru a îndeplini măcar cele două precondiții rămase pentru ca acordul cu FMI să fie încheiat cu succes. Miza este negocierea unui viitor acord, considerat o plasă de salvare pentru România într-un context europeam tensionat. Dacă în ceea ce privește reducerea arieratelor locale, executivul pare optimist, votul din boardul Fondului depinde de privatizarea CFR Marfă, companie pentru care se bat doar doi ofertanți, după ce s-a constatat că în plicul celui de-al treilea nu se afla nicio ofertă. Dacă vânzarea transportatorului de marfă va avea succes, România se poate lăuda că a bifat „în linii mari” angajamentele asumate, având „doar” câteva restanțe la capitolul management privat, listări pe bursă, privatizări și reforme structurale.

Consiliul Director al Fondului Monetar Internațional (FMI) se va întruni pe 26 iunie pentru a decide dacă acordul preventiv de tip stand-by semnat în 2011 cu România va fi încheiat cu succes.

La finele lunii ianuarie Erik de Vrijer, șeful misiunii FMI în România, a subliniat că, dacă cele trei precondiții negociate în contextul amânării încheierii acordului cu două luni nu vor fi respectate până în iunie, acordul va expira și nu va mai exista niciun fel de înțelegere între România și Fond.

Precondițiile impuse de se referă la reducerea arieratelor administrației locale, privatizarea CFR Marfă și listarea pe bursă a 15% din acțiunile Transgaz, singurul obiectiv îndeplinit până în prezent.

După înlesnirea mai multor condiții impuse companiilor interesate să cumpere CFR Marfă și după eșecul primei runde în care cei trei ofertanți nu s-au precalificat, Ministerul Transporturilor a anunțat săptămâna trecută că procesul de privatizare va continua doar cu asocierea Transferoviar Grup – Donau Finanz și Grup Feroviar Român deoarece în plicul depus de americanii de la OmniTRAX nu exista nicio ofertă preliminară și neangajantă.

Licitația pornește de la suma de 180 de milioane de euro și vizează cedarea unui pachet de 51% din acțiunile companiei. Investitorii ajunși în faza finală a procesul de privatizare trebuie să depună ofertele până pe data de 19 iunie, urmând ca a doua zi să fie stabilit câștigătorul.

Voinea: Sunt convins că ne vom încadra în țintă cu arieratele

Liviu Voinea, ministrul delegat pentru Buget, este optimist în ceea ce privește ținta arieratelor administrației locale.

„Sunt convins că ne vom încadra în țintă și că vom încheia cu succes acordul”, a declarat Voinea pentru gândul.

Rezolvarea problemei arieratelor administrațiilor locale, respectiv a datoriilor a căror termen scadent a fost depășit cu 90 de zile, a cunoscut multe suișuri și coborâșuri în ultimele luni.

Dacă la finele anului trecut, acestea însumau 840 de milioane de lei, în ianuarie nivelul lor ajunsese la circa 1,18 miliarde de lei. Guvernul a decis atunci să pună la dispoziția primăriilor și consiliilor locale 800 de milioane de lei, bani pe care îi puteau împrumuta de la Trezorerie, la dobânzi avantajoase, pentru a-și reduce cu 85% datoriile până în martie. Altfel, administrațiile locale riscau întreruperea plăților de la guvern. La finele lunii martie însă, datoriile se situau la circa un miliard de lei, potrivit datelor comunicate de Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal. Confruntat cu această situație, executivul a decis să impună plata prioritară a arieratelor din cotele defalcate pe care primăriile le primeau „de la centru”, însă reprezentanții administrației locale s-au arătat revoltați de măsură, iar aceasta nu a mai fost adoptată.

„Au existat două surse diferite. Pe o schemă s-au acordat 500 de milioane și încă 180 de milioane, de la Trezorerie. Termenul limită a fost 15 mai, iar pe o altă schemă s-au acordat încă 120 de milioane, tot de la Trezorerie, dar din valută transformată în lei, cu termen sfârșitul lunii mai. În total 800 de milioane de lei”, a precizat Voinea.

Întrebat care este nivelul actual al arieratelor, Voinea a spus că se va ști în jurul datei de 20 iunie, însă executivul speră să obțină niște cifre actualizate până săptămâna viitoare.

„La sfârșitul lui aprilie erau 740 de milioane de lei, dar în mai s-au mai dat încă 300 de milioane”, a precizat ministrul pentru Buget.

Rezultă, astfel, că nivelul arieratelor ar trebui să fie de circa 440 de milioane de lei.

Guvernul a anunțat marți că reducerea TVA la pâine, o măsură cu care FMI nu a fost de acord, dar care autoritățile susțin că va reduce evaziunea fiscală și va majora încasările la buget, a fost amânată pentru a doua jumătate a anului, în condițiile în care aceasta trebuia să intre în vigoare începând cu 1 iulie.

„După 1 iulie (va fi adoptată ordonanța-n.r.), nu putem înainte să facem rectificări bugetare”, a spus Ponta.

Analist: România este ca o barcă mică într-o furtună foarte mare. Are nevoie de o ancoră

Fondul ar putea decide să încheie cu succes acordul cu România având în vedere că obiectivele majore, cele care vizau stabilitatea macroeconomică, au fost îndeplinite, consideră consultantul financiar Aurelian Dochia.

„Actualul acord cu FMI a făcut ca guvernul să atingă anumite echilibre macroeconomice, controlul deficitului bugetar, a balanței externe. Au fost și lucruri care nu s-au realizat: privatizările, managementul privat, arieratele. Cred că poziția FMI va fi una de tipul: chiar dacă în detaliu nu au fost atinse toate aceste ținte, în mare acordul a fost încheiat cu bine”, a declarat Dochia pentru gândul.

În opinia sa, România nu depinde de un nou acord cu FMI, însă semnarea unui alt program de finanțare de tip stand-by ar putea fi o plasă de salvare, într-un context european tensionat.

„Un nou acord de tip stand-by nu ar fi fost rău. Suntem într-o situație în care piețele financiare internaționale sunt confuze și pot să producă surprize. Este o ancoră utilă”, a spus Dochia.

Un exemplu relevant în acest sens este evoluția recentă a cursului de schimb. Leul s-a depreciat puternic în raport cu euro în această săptămână după ce investitorii au decis să vândă obligațiunilor statelor din regiune. Cursul a crescut cu 1,5% de luni și până joi, depreciere ce denotă dependența României de mișcările de la nivel european.

„Presiunea pe curs este de natură să dea peste cap toate fundamentele economice. România este ca o barcă mică într-o furtună foarte mare ce o poate dărâma. Se poate foarte ușor ca deprecierea leului să schimbe foarte mult indicatorii și fundamentele macroeconomice despre care spuneam că arată foarte bine”, a explicat consultantul care este de părere că România trebuie să confirme „stabilitatea indicatorilor pe care îi afișăm în prezent” pentru a convinge spre exemplu agențiile internaționale să îmbunătățească ratingurile statului, „note” de care depind încrederea investitorilor și dobânzile la care România se împrumută.

Analistul economic Ilie Șerbănescu susține că decizia din boardul FMI va fi influențată mai puțin de realizările României și mai mult de intențiile viitoare ale Fondului.

„Intențiile cu acest acord a fost desființarea a tot ce mai este economie românească și liberalizarea. Se fac amândouă. Dacă nu mai vor un alt acord își pot alege o țintă neîndeplinită și pot spune că din cauza ei nu mai facem altul”, a declarat Șerbănescu pentru gândul.

Restanțele și obiectivele bifate de România

Hidroelectrica – Guvernul s-a angajat să listeze 10% din acțiunile companiei imediat după ieșirea din insolvență. Tribunalul București a respins săptămâna trecută ultima contestație formulată de „băieții deștepți” din energie, astfel încât al doilea cel mai mare producător de energie din România va putea ieși din insolvență până la sfârșitul lunii iunie. Guvernul s-a angajat totodată să numească un manager privat până la finele lunii martie, obiectiv care nu a fost încă îndeplinit.

Romgaz – Un pachet de acțiuni de 15% va fi listat pe bursă până la sfârșitul lunii octombrie, potrivit celor mai recente angajamente asumate de executiv, cu o întârziere de șapte luni față de termenul precedent. Ulterior, statul va ceda pachetul majoritar de acțiuni. Acțiunile Romgaz vor fi listate după ce un consultant va evalua rezervele de gaze ale companiei. Evaluarea companiei va fi încheiată până la sfârșitul lunii iunie, potrivit scrisorii de intenție.

Transgaz – În cazul acestei companii, guvernul și-a îndeplinit angajamentele. În aprilie statul a obținut 72 de milioane de euro după derularea unei oferte secundare pentru vânzarea a 15% din acțiunile Trangaz. Totodată, în fruntea companiei au fost numiți profesioniști recrutați în urma procesului de selecție a unor manageri din mediul privat.

Nuclearelectrica – Potrivit celor mai recente informații 10% din titlurile companiei urmează să fie tranzacționate, din iulie, pe piața de capital, cu o lună întârziere față de angajamentele asumate în urma amânărilor negociate cu FMI.

Complexul Energetic Oltenia – Guvernul s-a angajat să vândă compania unui investitor strategic, după listarea prealabilă a 15% din acțiunile complexului înființat anul trecut prin fuziunea CE Craiova, CE Rovinari și a Societății Naționale a Lignitului Oltenia. Statul a ales la finele lunii aprilie companiile care vor intermedia listarea unui pachet de 12% din capitalul social al producătorului de energie. În ceea ce privește privatizarea, statul a avizat în martie strategia de vânzare care prevedere selectarea unui investitor prin licitație cu ofertă în plic și strigare, precedată de negocieri. Listarea pe bursă trebuie încheiată până la finele lunii octombrie, potrivit scrisorii din ianuarie. În ceea ce privește managementul corporatist, executivul l-a numit în ianuarie în funcție pe director general care se aflase și înaintea procesului de recrutare la conducerea complexului.

Complexul Energetic Hunedoara – La începutul lunii martie guvernul a schimbat strategia de privatizare a producătorului de energie. Noua variată prevede ca vânzarea pachetului majoritar să se realizeze către un investitor strategic ales prin licitație cu ofertă în plic și strigare și nu prin bursă, conform prevederilor inițiale. Pachetul de 51% din capitalul social al companiei formate prin fuziunea termocentralelor Mintia și Paroșeni cu patru mine de cărbune din Compania Națională a Huilei (care va fi lichidată) se va face în perioada mai-iunie, potrivit noilor angajamente. În situația în care privatizarea va eșua, compania va fi lichidată.

Electrica – Guvernul s-a angajat să cedeze pachetul majoritar de acțiuni al distribuitorului de electricitate până la sfârșitul lunii noiembrie. La finele lunii mai, Gabriel Dumitrașcu, șeful Oficiului Participațiilor Statului și Privatizării în Industrie (OPSPI), a precizat că Electrica va fi privatizată prin listarea pachetului majoritar pe piața de capital, la finele lunii octombrie. Un consultant ar fi trebuit numit până la sfârșitul lunii aprilie.

Termoelectrica ar urma de asemenea să intre în lichidare.

Oltchim – La finele lunii mai, guvernul a anunțat că Oltchim va fi preluată de un investitor care va trebui să aibă bonitate, dovedită prin scrisori bancare și de confort, de cel puțin 25% din suma de vânzare. Totodată, investitorul va trebui să aibă experiență în domeniul chimiei și petrochimiei. Varujan Vosganian, ministrul Economiei, a anunțat că termenul de negociere cu posibilii ofertanți a fost devansat pentru „a tatona așteptările pieței”. Privatizarea combinatului ar urma să aibă loc în septembrie-noiembrie.

Toate aceste companii se afla pe lista societăților la care trebuie numit management privat. Singurii directorii din mediul privat au fost numiți la Romgaz, Transgaz și Nucleareletrica.

Dintre companiile din subordinea Transporturilor, CFR Călători, CFR SA, Tarom, Aeroporturi București, Administrația Porturilor Maritime Constanța și Administrația Canalelor Navigabile au manageri privați.

Pe listă mai sunt CNDNR, Metrorex (la care termenul limită era sfârșitul lunii martie), Aeroportul Internațional Timișoara „Traian Vuia”, Telecomunicații CFR și Electrificare CFR. În cazul ultimelor două, guvernul va decide la jumătatea anului dacă vor fi privatizate, vor fi absorbite de CFR SA sau vor fi lichidate.

Tarom are management privat, însă nu a fost vândut pachetul de 20% din acțiuni.

Poșta Română – Pachetul majoritar ar Poștei ar fi trebuit vândut până la mijlocul anului 2013, însă termenul a fost devansat. Procesul de privatizare a fost prelungit pe perioada cât societatea va fi restructurată. Guvernul a luat această decizie după ce niciun investitor nu a cumpărat caietul de sarcini pentru privatizarea companiei. Dan Nica, ministrul pentru Societatea Informațională a declarat la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată de ProTV, că eșecul de la demararea procesului a survenit pe fondul datoriilor descoperite recent de Fisc. Datoriile companiei depășesc în prezent 690 de milioane de lei.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
Raisa a fost găsită moartă. Fetița de doi ani dispărută ieri era într-o râpă și...
Gabriela Lucuțar divorțează! Regina Întunericului și soțul ei au de împărțit o avere de 2,7...
FOTO. „Ce rușine!”. Imaginile indecente pentru care Mădălina Ghenea a fost desfințată de fani
Mama fostei campioane olimpice la gimnastică a murit duminică într-un accident rutier
Trei dintre rudele Raisei, fetița găsită moartă într-o râpă, sunt audiate de polițiști. Pista pe...
Mădălina Ghenea a stârnit controverse cu ultima sa apariție! S-a urcat pe masă și ce...
TEST IQ | Aceste două poze par identice, dar nu sunt. Găsiți diferențele
Produsele de pe Shein şi Temu s-ar putea scumpi. UE vrea taxe vamale pentru toate...
Șocant unde au găsit-o moartă pe Raisa, fetița de 2 ani dispărută din fața casei
De ce niciun trecător nu a intervenit pentru a-l salva pe bărbatul ucis în Crângași!...
Vântul le-a dezgolit pe divele din România! Nu au avut nicio şansă în faţa naturii!...
S-a dus la RAR să înmatriculeze mașina dar a primit DOSAR PENAL
Una dintre cele mai frumoase biserici gotice târzii din Transilvania va fi restaurată
Cel mai SENZAȚIONAL film al lui Demi Moore! Câți ani avea pe atunci?
Reguli noi la vămile din România. Autoritatea Vamală Română a făcut anunțul
Câți bani vor primi românii de la 1 iulie. Cu cât cresc salariile
Daliana Răducan a decis ce rochie de mireasă va purta. Reacția savuroasă a lui Răzvan...
Armata, din nou obligatorie? Ce se întâmplă dacă cineva îl refuză: „Un viitor mai periculos”
Cristina Șișcanu și Mădălin Ionescu, acuzați că mimează fericirea în mediul online! Cum se înțeleg,...
BANCUL ZILEI. Într-o zi vine o băbuță la Banca Națională să depună o suma mare...
Prețurile la biletele de avion ajung la cote maxime
×