COD ROȘU în pădurile din România. HARTA zonelor cu risc maxim de defrișări ilegale

În premieră România are, de câteva luni, o hartă cu zonele de risc pentru tăierile ilegale de păduri. Aproximativ 8,8 milioane de metri cubi de lemn dispar anual din pădurile României în urma tăierilor ilegale.

Experții de la Ministerul Mediului, împreună cu cei de la World Wide Fund for Nature (WWFN), au stabilit că în județele Dâmbovița, Argeș, Olt, Mehedinți, Bacău și Maramureș există cel mai mare risc de defrișări neautorizate.

27 de județe sunt încadrate în zona de risc, din care 21 în zona de cod roșu, care semnalează cel mai mare pericol, și șase în zona de cod galben. În aceste zone sunt cele mai multe păduri neadministrate sau slab supravegheate, unde de la o zi la alta dispar copaci prin tăieri ilegale.

Ministrul Mediului, Grațiela Gavrilescu, a declarat pentru gândul că harta de risc va avea un rol important inclusiv în protejarea pădurilor din România.

„(Harta de risc privind tăierile ilegale) ne ajută pe toți, în momentul în care știm exact zona unde s-a tăiat ilegal, unde s-a defrișat ilegal, de exemplu, știm exact și unde trebuie să împădurim. Și nu numai pentru terenurile degradate, dar și pentru terenurile de unde s-a tăiat”, ne-a declarat ministrul Mediului, adăugând că activitatea de control a personalului silvic va avea fi orientată în funcție de zonele de risc.

sursa mmediu.ro, WWFN

„Este un sistem de prioritizare transparentă a controalelor pe care și-l propune autoritatea competenta pe principiul „trebuie acționat cu prioritate acolo unde sunt riscurile cele mai mari”, a declarat Radu Vlad, coordonator proiect WWF, citat de stirileprotv.ro.

Pădurile, păzite cu pistolul cu bile și bastonul cu electroșocuri

Pe de altă parte, în câteva luni, pădurile vor fi apărate de circa 550 de inspectori de la Garda Forestieră care vor avea în dotare, pe lângă uniforme speciale, și pistol cu bile și baston cu electroșocuri, la fel ca și inspectorii de la Antifraudă de la ANAF. Inspectorii de la Garda Forestieră vor avea la dispoziție pentru deplasare mașini de teren cu girofar.

” Emitem HG cu regulamentul de funcționare pentru Garda Forestieră, urmând ca apoi să scoatem posturile la concurs. Pregătim HG-ul pentru ședința de guvern de mâine (miercuri). Avem de luat niște avize de la Ministerul Finanțelor și de la Ministerul Justiției, sperăm să le luăm astfel încât să avem apoi votul final pe acest HG. Dacă nu, cu siguranță intră săptămâna viitoare”, a declarat pentru gândul Grațiela Gavrilescu. 

Garda Forestieră va avea 645 de posturi, din care 545 de posturi de personal silvic cu atribuții de control. Salariile vor fi pe măsura resposabilității. Salariul unui inspector debutant va porni de la 2.000 de lei, iar cei cu experiență vor câștiga aproape 5.000 de lei. 

„Garda Forestieră va avea un rol foarte important, să impiedice toate tăierile ilegale. S-au făcut foarte multe tăieri ilegale. 8,8 milioane de metri cubi de lemn din tăieri ilegale pe an este foarte mult”, spune ministrul Mediului.

Inspectorii de la Garda Forestieră vor avea însă o misiune imposibilă, pentru că vor avea de supravegheat, fiecare, circa 12.000 de hectare. Șefa de la Mediu este însă optimistă. 

„Dacă controlezi cum scrie la carte, conform Codului Silvic, cu certitudine te descurci, ținând cont că există și Radarul Pădurii. Oricum (Garda Forestieră n.n.) e un pas important, pentru care noi ne-am luptat”, a declarat pentru gândul Grațiela Gavrilescu. 

În iulie ministrul Mediului a arătat că Garda Forestieră se formează prin transformarea fostelor Inspectorate Tehnice Silvice Teritoriale.

„Comisarii Gărzii Forestiere vor fi extrem de vigilenți deoarece criteriile lor de selecție vor fi extrem de dure. Vor avea parte și de un test de integritate. I-am avertizat că atât timp cât remunerația este la nivel de ANAF și pretențiile populației sunt extrem de mari în ceea ce privește această instituție, au toate facilitățile create, deci, ca atare, vor trebui să-și facă munca în slujba cetățeanului și să apere această avuție extrem de importantă”, a mai spus ministrul Mediului.

Cele nouă comisariate de regim silvic și vânătoare se vor transorma în nouă Gărzi Forestiere, noile structuri urmând să preia personalul și patrimoniul comisariatelor, cu posibilitatea suplimentării posturilor, se arăta într-o ordonanță de urgență aprobată, în 30 iunie, de Guvern.

Gărzile Forestiere vor prelua de la fostele comisariate de regim silvic și cinegetic patrimoniul, posturile, personalul și prevederile bugetare, pe baza protocoalelor de predare-primire.

Circa 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiat ilegal în primele două decenii de după ’90

Gândul a scris că primele două decenii de după ’90, din pădurile statului și din cele private s-au tăiat ilegal 80 de milioane de metri cubi de lemn care le-au adus hoților câștiguri de circa 5 miliarde de euro (echivalentul a 21,5 miliarde de lei), dacă presupunem că lemnul a fost vândut cu cel mai mic preț, de 70 de euro pe metru cub. Cifra apare într-un Raport de audit privind „Situația patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990 – 2012” realizat de Curtea de Conturi și prezentat aici de gândul.

Sumele obținute de pe urma furturilor au fost însă în realitate și mai mari, după cum recunosc și reprezentanții Curții de Conturi, pentru că mulți dintre arborii tăiați în România au ajuns peste hotare, în state din Nordul Africii și din Europa, după ce au fost vânduți mai scump.

Totodată, în ultimii 21 ani, peste 32,66 de milioane de tone de lemn, de la rumeguș, butuci, vreascuri sau placaje, până la foi de furnir și la alte produse fabricate din lemn au luat calea exportului, potrivit datelor furnizate la Institutul Național de Statistică (INS) și centralizate de gândul.

Situația tăierilor ilegale din pădurile de stat (sursa: raport Curtea de Conturi)

Situația tăierilor ilegale din pădurile private (sursa: raport Curtea de Conturi)

Din estimările gândul, cele 80 de milioane de metri cubi de lemn tăiate ilegal înseamnă peste 26 de milioane de copaci cu o înălțime de 30 de metri și cu o vârstă de aproximativ 50 de ani. Având în vedere că pe un hectar de pădure se află 450-500 de metri cubi de lemn, înseamnă că au fost defrișate ilegal cel puțin 160.000 de hectare.

În 1800, suprafața împădurită a provinciilor istorice românești era de 8,5 milioane de hectare și reprezenta 36% din teritoriul lor. Această suprafață a fost redusă continuu. În vara lui 2012, suprafața fondului forestier a ajuns la 6,35 milioane de hectare, dintre care 3,2 milioane de hectare se aflau în proprietatea publică a statului și 1,02 milioane de hectare în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale. În proprietatea privată existau 2,2 milioane de hectare.

Una dintre marile probleme care au dus la reducerea continuă a fondului forestier este reprezentată de retrocedările abuzive care s-au făcut în România, din cauza carențelor din legislație, după cum notează raportul Curții de Conturi dedicat acestei probleme dramatice pentru România.

„Confuziile, carențele și slăbiciunile din legislația ce privește retrocedările de fond forestier au fost speculate prompt în favoarea lor de către entități, forme asociative și persoane fizice care nu aveau niciun drept, și au indus în eroare unele instanțe de judecată”, explicau autorii raportului citat.

 

Inchide