Companiile din energie reclamă insuficiența banilor alocați în proiectul rectificării pentru decontarea plafonării prețurilor, implicit „un risc major” pentru funcționarea întregului sector

Companiile din energie reclamă insuficiența banilor alocați în proiectul rectificării pentru decontarea plafonării prețurilor, implicit „un risc major” pentru funcționarea întregului sector
Sursa foto: Shutterstock
Publicat: 16/08/2022, 15:30

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie reclamă că autoritățile au alocat fonduri insuficiente în cel mai recent proiect de rectificare bugetară pentru decontarea programului guvernamental de plafonare a prețului la energie. Potrivit celor mai importante grupuri din piață, rectificarea bugetară este sub 25% din necesarul pentru finanțarea plafonului la energie și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic.

Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) a analizat sumele stabilite prin proiectul de rectificare bugetară și a transmis un comunicat prin care atarge atenția asupra pericolului pe care insuficiența sau întârzierea alocărilor le îl prezentă pentru sectorul energiei. ACUE a transmis poziția în numele celor 22 de membri, printre care se numără grupuri importante din domeniul energiei electrice și gazelor naturale, cu un număr total de 24.000 de angajaţi şi cu o cifră de afaceri anuală de peste 5,5 miliarde de euro. Membrii ACUE reprezintă 56,4% din ansamblul pieței de utilități din energie electrică și, respectiv 89,9% din totalul pieței de gaz.

Ministerul Finanţelor Publice a pus în dezbatere publică, joi seară, proiectul de rectificare bugetară, precizând că veniturile se majorează, pe sold, cu suma de 29.941,6 milioane lei, iar cheltuielile se majorează, pe sold, cu suma de 32.591 milioane lei.

„Actuala rectificare bugetară nu include sumele necesare pentru acoperirea plafoanelor de preț asumate de statul român pentru perioada aprilie – decembrie 2022 și expune la un risc major capacitatea de a mai funcționa a întregului sector energetic”, consideră ACUE.

Suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 2,5 miliarde de lei pentru Ministerul Energiei, reprezintă doar 7,7% din necesarul de finanțare estimat de minister, de 31 de miliarde lei, pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern doar prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor non-casnici și prețul plafonat al energiei, atrag atenția reprezentanții ACUE.

În plus, potrivit acestora, suma prevăzută prin actuala rectificare bugetară, de 7,3 miliarde pentru Ministerul Muncii și Solidarității Sociale  pentru întregul capitol de „Asistență socială” este mult sub necesarul de finanțare estimat de Federația ACUE la solicitarea autorităților – respectiv de 8,4 miliarde lei – pentru acoperirea angajamentelor asumate de Guvern prin OUG 27/2022, până la finalul anului 2022, respectiv achitarea diferențelor dintre prețul real al facturilor consumatorilor casnici și prețul plafonat al energiei.

„Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie”

Companiile din energie atrag atenția că, în contextul local și internațional, marcat de o creștere abruptă a prețului la energie și de foarte multe incertitudini în ceea ce privește securitatea în aprovizionare, decizia de a „sub-bugeta” o schemă de sprijin asumată de statul român, de care beneficiază aproximativ 90% din clienții casnici și noncasnici, reprezintă un risc major suplimentar care afectează grav reziliența întregului sector energetic.

Reprezentanții ACUE spun că autoritățile au vizibilitate completă asupra pieței de energie și nu trebuie să aștepte, așa cum au afirmat, decontările pentru luna aprilie 2022 pentru a estima corect necesarul de finanțare. În plus, consideră companiile, este îngrijorător că autoritățile nu au o perspectivă a evoluțiilor din piața locală de energie și se eschivează de la obligația de a asigura fondurile necesare, prin invocarea unor întârzieri în procesul de decontare, care au fost create tot de instituții ale statului, prin prevederi și proceduri elaborate cu întârziere, defectuoase și neclare.

„Banii nu sunt pentru furnizori, ci pentru consumatorii de energie. Furnizorii acordă în avans, din fonduri proprii, acest sprijin pentru clienți. Astfel că, în mod direct și imediat, această decizie riscă să genereze un blocaj la nivelul activității de furnizare, dar impactul ulterior se va resimți la nivelul întregului sector energetic și, în ultimă instanță, la clienții finali”, spune Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Recomandările companiilor

Prin urmare, companiile din elenergie au adnotări față de proiectul de rectificare bugetară supus dezbaterii publice, ACUE considerând că Ministerul Finanțelor Publice are datoria de a asigura:

  • O bugetare realistă a angajamentelor asumate față de clienții finali, prin schemele de plafonare în vigoare
  • Adaptarea scenariilor de lucru la realitatea pieței, pentru a asigura funcționarea în condiții sustenabile a sectorului energetic
  • Transparență în stabilirea şi autorizarea prealabilă a veniturilor şi cheltuielilor publice.

Decalaj de 5 luni pentru decontarea măsurilor

În același timp, pentru implementarea în condiții optime a schemelor de sprijin, ACUE consideră că instituțiile publice implicate în procesul de decontare au datoria de a asigura:

  • Recuperarea decalajului de 5 luni pentru decontarea măsurilor asumate pentru schemele de sprijin, inclusiv prin opțiunea de deducere a sumelor restante din obligațiile fiscale ale furnizorilor și/sau decalarea termenelor de plată pe lanțul de aprovizionare
  • Un proces de decontare în termenul prevăzut de cadrul legal (45 zile), prin adoptarea urgentă a unor proceduri de evaluare a cererilor de decontare și plată clare, explicite și transparente.

Potrivit ACUE, din creșterile de preț înregistrate în zona de producție de energie, statul român a încasat venituri semnificative  (peste 11 miliarde lei, doar din taxarea veniturilor suplimentare), astfel că propunerea de alocare a sub 25% din necesarul pentru măsurile de sprijin la clienții finali dezechilibrează întreg sectorul energetic național, în contextul în care toate statele membre UE recomandă măsuri de întărire a rezilienței acestui sector.

„Rolul furnizorilor este de a continua alimentarea cu energie a clienților. Neacoperirea la timp și la valoarea reală a sumelor angajate prin OUG 27/2022 vulnerabilizează capacitatea furnizorilor de a mai susține achiziția de energie, înmagazinarea pentru sezonul rece și fluxul financiar pe lanț, cu impact asupra stabilității alimentării cu energie, pentru industrii și pentru fiecare cetățean. Rolul furnizorilor, acela de a colecta prin prețul final de pe factură, toate costurile asociate sectorului energetic (producție, transport, distribuție, taxe, TVA, accize etc.) este grav afectat de sub-dimensionarea volumelor de plată și de întârzierea decontărilor”, a transmis ACUE.

„La aproape 10 luni de la adoptarea unui concept de politică socială, prin utilizarea agenților economici din sectorul de furnizare în rol de intermediari și de pre-finanțatori, a devenit clar că schemele de protecție adoptate sunt greu implementabile și nesustenabile”, spune Daniela Dărăban, Directorul Executiv al ACUE, Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie.

Pentru evitarea unor efecte nedorite, ACUE crede că este imperios necesară revizuirea și planificarea unor măsuri de protecție în concordanță cu realitațile pieței și aliniate bunelor practici europene. În acest sens, ACUE susține ajustarea graduală a plafoanelor, acordarea de facilități directe pentru consumatori și protejarea în mod țintit a persoanelor cu venituri reduse și a sectoarelor economice cu ponderi mari ale costurilor energetice.

Scumpiri de 70% la gaze în iulie

Cuantumul facturilor la energie electrică și mai ales gaze naturale i-a compleșit pe românii cu venituri mici. În luna iulie, rata anuală a inflaţiei a ajuns la 15%, comparativ cu iulie 2021, în scădere ușoară față de luna iunie 2022, de 15,1%, potrivit INS. Cele mai mari scumpiri, față de anul trecut, sunt în continuare la gaze, chiar daca mai reduse, de 70,1%, față de aproape 90% în intervalul anterior, iar la energie, de 15,47%, față de 17% luna precedentă, și asta luând în considerare și prevederile OUG nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023. Această ordonanța de urgență în vigoare privind schema de ajutor pentru facturile la curent și gaze a fost adoptată de Guvern pe 18 martie, la finalul perioadei de acoperire a primei ordonanțe care a acordat facilități românilor și companiilor la plata facturilor, care a acoperit perioada sezonului rece.

Ordonanța de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali din piața de energie electrică și gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative institutuie cadrul viitoarelor ajutoare oferire de stat consumatorilor casnici și non-casnici, în contextul creșterii prețului la energie electrică și gaze naturale

Astfel, OUG prevede limite de preț, la energie electrică și gaze naturale, pentru clienții casnici și non casnici, în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023.

„Pentru consumul realizat în perioada 1 aprilie 2022 – 31 martie 2023, prețul final facturat de către furnizorii de gaze naturale este de maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților casnici și de maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienților noncasnici al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 28.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică (…)”, conform actului normativ.

Astfel, la energie electrică

prețul final factruat pentru consumatorii casnici este

  • maximum 0,68 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este mai mic sau egal cu 100 KWh;
  • maximum 0,8 lei/kWh, cu TVA inclus, în cazul unui consum mediu lunar realizat la locul de consum în anul 2021 este cuprins între 100 kWh și 300 KWh inclusiv;

prețul final factruat pentru consumatorii nonasnici – cu excepţia celor mai mari consumatori industriali – este:

  • maximum 1 leu/kWh, cu TVA inclus, în cazul clienţilor noncasnici, fără limită de consum

La gaze naturale,

Prețul facturat pentru clienții casnici este:

  • maximum 0,31 lei/kWh, cu TVA inclus, fără limită de consum

Pentru clienții noncasnici:

  • maximum 0,37 lei/kWh, cu TVA inclus, în celor al căror consum anual de gaze naturale realizat în anul 2021 la locul de consum este de cel mult 50.000 MWh, precum și în cazul producătorilor de energie termică destinată consumului altor clienți.
Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina Prundea a debutat în presa regională, la „Evenimentul Zilei de Transilvania”, la finalul anului citeste mai mult