Cum cumpără bulgarii energie aproape gratis din România și o revând la prețuri de zeci de ori mai mari. Cine sunt noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre

România se află, de la 1 august, în stare de alertă energetică. Dar vinde Bulgariei curent ieftin la prânz și cumpără seara la prețuri de zeci, uneori sute de ori mai mari, spun la unison Guvernul demis, politicienii și analiștii. Însă cine sunt noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre? Care este vulnerabilitatea României pe care o exploatează? GÂNDUL a aflat cine și cum câștigă din diferențele uriașe de preț din piața regională. Nu „noaptea ca hoții”, ci ziua, pe piața reglementată.

Fenomenul este cunoscut și dezbătut intens în spațiul public, dar autoritățile române ridică neputincioase din umeri. GÂNDUL a mers pe firul circuitului din piață al energiei și a aflat care sunt companiile care profită din plin de incapacitatea României de a ține pasul cu Bulgaria în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Pe care este nevoită să o vândă ieftin la orele de vârf, când producția depășește consumul intern și să o cumpere mult mai scump seara, când avem deficit.

COMUNICAT Comunicat: O zi în București, cu start la Palatul Parlamentului

10:49

COMUNICAT Comunicat: La Provincia intră în Guinness World Records™ cu cea mai mare porție de aripioare de pui servită la un eveniment

10:44

Cum vindem curent cu 2 lei MWh și îl cumpărăm cu 1.100 de lei

Spre exemplu, pe principala piață de energie din România (PZU), la doar o zi după ce Guvernul demis a anunțat starea de alertă energetică, prețul energiei a coborât, în intervalul 13:00-14:00 la 2,70 lei/MWh, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh – de peste 400 de ori mai mult în doar câteva ore. Cifrele OPCOM indică diferența uriașă de preț.

Iar această diferență aduce câștiguri operatorilor care au de capacități de stocare în baterii și traderilor care le administrează comercial. Ei pot cumpăra energie în orele în care energia se tranzacționează la prețuri foarte mici, o stochează și o revând în intervalele de consum maxim, când prețurile cresc de zeci sau chiar sute de ori. Veniturile provin din arbitrajul energetic – adică valorificarea diferenței dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare –, model de afaceri folosit deja de marile sisteme de stocare dezvoltate în Bulgaria.

Advance Green Energy AD se regăsește în mod categoric pe lista marilor câștigători din tranzacțiile cu energie, fiind chiar unul dintre pilonii principali ai ecosistemului de stocare dezvoltat de Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană și din Balcani.

Noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre

În februarie 2026, Advance Green Energy a semnat un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo (activ și în România). Axpo gestionează veniturile din arbitrajul de energie pentru această baterie. Practic, parteneriatul folosește gigantul BESS din Lovech pentru a absorbi surplusul de energie ieftină generat în regiune la orele amiezii (inclusiv din parcurile fotovoltaice din România) și a o revinde la prețuri ridicate în momentele de vârf de consum. Acest model face din compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev  un partener cheie pentru traderii mari care mută volume de energie pe axa România–Bulgaria.

Un alt proiect masiv recent de 150 MW / 601 MWh în Bulgaria este deținut de compania austriacă Enery la Nova Zagora, iar Solarpro Technology AD (în parteneriat cu gigantul CATL), are instalații de tip BSS amplasate la Burgas, având o capacitate de 602 MWh.

Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.

Calculele oficiale arată că  numai în aprilie 2026, România a vândut energie către Bulgaria la prânz la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. Seara a trebuit să cumpere înapoi energie la un preț de până la 250 euro/MWh — de cinci ori mai mare. Valoarea importurilor a fost de vreo 33 de milioane de euro, față de exporturi de doar 5 milioane de euro.

Harta fluxului import/ export de energie din 5 august, ora 21 indică fluxul uriaș de energie importat, în fiecare seară în același interval orar, din Bulgaria.

80% din energia scumpă importată de România în ultima lună vine din Bulgaria

Mai exact, Bulgaria a ajuns la o capacitate de aproape 2.500 MWh în mai puțin de un an, fiind depășită doar de giganții industriali Germania și Italia. Asta în timp ce România a rămas la doar 600 MWh și e nevoită să exporte surplusul în orele de vârf și să cumpere masiv seara.  Graficul inducă exact cantitatea uriașă de curent pe care o cumpărăm  – practic 80% din cantitatea de curent importată în ultimele 30 de zile vine din Bulgaria.

Aceasta în contextul în care piețele de energie din România, Bulgaria, Grecia și alte țări central și est-europene sunt legate automat printr-un algoritm european numit EUPHEMIA. La prânz producția de energie crește pentru că soarele bate peste tot în Balcani în același timp. Toate panourile fotovoltaice livrează energie deodată și prețul se prăbușește — uneori chiar sub zero. Curentul e redistribuit fizic dinspre locul cu surplus spre locul cu consum. Și aici intră în joc țările și companiile care au capacități de stocare și pot jongla cu diferențele de preț.

Cum a rămas, din nou, România în urma Bulgariei?

Efectele fenomenului amplifică presiunea pe marile companii producătoare de energie din România, care se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, iar reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%.

În tot acest timp, Bulgaria cumpără la prânz curent ieftin de la noi și vinde seara mai scump.

„De-a lungul anilor, una din erorile care au fost făcute e că noi nu am stimulat zona de stocare. Nu am condiționat finanțările pentru fotovoltaice și de stocare, astfel încât să fim într-o situație cum e Bulgaria, care importă la prânz excesul de curent ieftin de la noi și îl poate vinde seara la un preț mult mai bun” – spunea premierul demis Ilie Bolojan vineri 31 iulie, când anunța și că România intră în stare de alertă energetică.

În 2024, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, spunea că România estimează că va ajunge la o capacitate operațională de stocare a energiei de cel puțin 2,5 GW până la sfârșitul lui 2025, urmând ca aceasta să crească la aproximativ 5 GWîn 2026.

Transelectrica arata la acea vreme că România are nevoie de cel puțin 4 GW capacitate operațională de stocare pentru funcționarea optimă a sistemului energetic. Ministerul Energiei a anunțat la acel moment că va pune la dispoziție granturi nerambursabile pentru astfel de proiect și că România a alocat 80 de milioane de euro din PNRR pentru proiecte de stocare a energiei.