Cum poate statul să scoată 1,5 MILIOANE de români la lumină: una dintre cele mai așteptate măsuri ale Guvernului

Publicat: 03/05/2014, 11:00
Actualizat: 20/03/2019, 16:04

Campania ZIUA MUNCII continuă azi cu un fenomen căruia niciun guvern n-a reușit să-i dea de cap. Românii nu se tem că ar putea fi prinși de autorități dacă lucrează la negru. Dintr-un raport al Comisiei Europene reiese că cei mai mulți dintre ei acceptă să-și primească salariul „în plic” din cauza lipsei unei alternative, respectiv a unor locuri de muncă legale. O măsură de natură să descurajeze acest fenomen ar fi reducerea contribuțiilor la asigurările sociale – CAS (la pensiile de stat), promisiune făcute de mai mulți miniștri de Finanțe și care ar urma să fie implementată, dacă sunt bani la buget și dacă primim undă verde de la FMI, din iulie.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, susține măsura reducerii CAS cu 5 puncte procentuale la angajator. În opinia sa, cele mai bune căi de atac ale muncii la negru sunt intensificarea controalelor și reducerea poverii fiscale.

„Trebuie să reducem povara fiscală pe muncă. Sunt mulți care lucrează la negru din acest motiv – nu pentru că vor. Ei nu beneficiază de asistență de sănătate, de pensii, nu pentru că nu vor, ci pentru că povara fiscală este prea mare. Pentru un leu plătit, angajatorul dă 1,8 lei, ceea ce ne plasează pe locul șapte la nivel european”, a declarat Ionuț Dumitru pentru gândul.

El susține totodată închiderea „porțitelor” care permit ca unii angajați să contribuie cu mai puțini bani.

„Este un cerc vicios. Puțini contribuie la aceste sisteme și de aceea au deficiențe financiare foarte mari (…) Există și un decalaj între contribuabili în funcție de forma de venit, diferențiere care favorizează PFA-urile sau drepturile de autor. Moda este de a lucra pe PFA în loc de salariu pentru că sunt contribuții mult mai mici. Sunt 300.000 – 400.000 de PFA-uri active în România. Ai spune la prima vedere că e o țară de întreprinzători”, ne-a explicat șeful Consiliului Fiscal.

De ce lucrează românii la negru

Principalul motiv care îi determină să lucreze fără acte este, potrivit unui raport al Comisiei Europene, lipsa locurilor de muncă.

Mai mult de jumătate dintre europeni cred că există șanse mici ca autoritățile să-i prindă pe cei care lucrează la negru. În România, numărul persoanelor care cred că este ușor să scapi cu basmaua curată a crescut anul trecut cu 8% față de nivelul din 2007, al doilea cel mai ridicat procent după Cipru, la egalitate cu cel din Portugalia.

Totodată, 7% dintre românii au recunoscut că își primesc o parte din salariu „în plic”, la fel ca în Grecia sau Slovacia, dar mai mult decât în Bulgaria sau Ungaria.

Prețurile mai mici, faptul că ar fi făcut o favoare unui apropiat sau dorința de a ajuta pe cineva care are nevoie de bani sunt motivele principale care i-au îndemnat pe români pe apeleze la bunuri sau servicii din economia subterană.

Ca pondere în Produsul Intern Brut (PIB), valoarea taxelor și impozitelor pe care statul nu le încasează din cauza angajaților fără forme legale de muncă a urcat de la 1,6% la începutul anilor 2000, la 3,1% din PIB în 2012.

Consiliul Fiscal estimează că în România există în jur de 1,45 de milioane de salariați „la negru”, care ar reprezenta în jur de 23% din totalul angajaților din economie.

Evaziune fiscală de peste 24 de miliarde de euro din munca la negru

În 13 ani, evaziunea fiscală în domeniul muncii a „costat” bugetul de stat 108,3 miliarde de lei, echivalentul a circa 24,3 miliarde de euro (la un curs mediu de 4,45 lei/euro).

Sursă: estimări gândul realizate pe baza datelor Consiliului Fiscal, Ministerului Finanțelor Publice și Institutului Național de Statistică

Cel mai prejudiciat buget a fost cel al asigurărilor sociale, respectiv al pensiilor de stat, care a pierdut în jur de 18,4 miliarde de euro în perioada 2000-2012 din cauza fenomenului muncii la negru, după cum reiese din cel mai recent raport al Consiliului Fiscal.

„Aproximativ 60% din evaziunea fiscală este generată la TVA, în timp ce contribuțiile sociale contribuie cu circa 24% la evaziunea fiscală totală, în principal prin intermediul fenomenului de > (salariați în economia subterană)”, se arată în raportul citat.

Sursă: Consiliul Fiscal

Promisiunile guvernanților de combatere a evaziunii fiscale și a muncii la negru

Actualul ministru al Finanțelor, Ioana Petrescu, vrea reducerea evaziunii fiscale într-un mod sustenabil. Petrescu se opune amnistiei fiscale, despre care spune că ar aduce rezultate doar pe termen scurt. În opinia ministrului Finanțelor, o abordare mai bună este aceea a încurajării conformării voluntare.

„În definitiv, acești oameni vor să plătească taxele la stat și nu e normal să aștepte nu știu cât la coadă să plătească la ghișeu sau să fie o procedură foarte complicată online de a plăti un impozit ori să nu fie clar care este contul în care ei vor să-și pună banii. Dacă omul acela vrea să plătească, să fie ajutat să-și poată plăti în mod civilizat și clar acel impozit”, a precizat ea.

În ceea ce privește munca le negru, Petrescu este de părere că fenomenul este favorizat de fiscalizarea excesivă.

„Munca în România este mult prea fiscalizată, ratele sunt mult prea mari. Am fost întotdeauna în favoarea reducerii CAS cu 5 puncte procentuale. Voi spriji, cât pot, să fie aplicată de la 1 iulie (…) Reducerea cu 5 punct procentuale va avea un efect benefic asupra firmelor și le va stimula să angajeze cu acte, adică legal. Avem o piață foarte mare a muncii la negru și trebuie redusă”, a spus ea.

Totodată, Petrescu a cerut eficientizarea activității departamentului de transfer pricing din cadrul Agenției Naționale pentru Administrare Fiscală (ANAF). Acesta verifică dacă profiturile multinaționalelor au fost distribuite echitabil și pentru statul român.

„Sunt aceste zone care au fost ignorate și care pot aduce foarte mulți bani la buget într-un mod foarte civilizat și foarte simplu. Aceasta este o modalitate. Te duci, normal, și după cei care înșeală și fură, te duci și peste cei care fac evaziune fiscală, dar este normal să vorbești și civilizat cu contribuabilul, să aibă motive să-ți plătească taxele și să-l educi că este normal să-și plătească taxele”, a explicat ministrul Finanțelor.

Anul trecut, ministrul de la acea vreme, Daniel Chițoiu, anunța că CAS va scădea la angajator cu 5% în 2014, dând totodată de înțeles că va renunța la funcția sa din fruntea ministerului în cazul în care acest obiectiv nu va fi atins. Anterior, o altă variantă luată în calcul de șeful Finanțelor a fost reducerea TVA de la 24% la 19%. „Sunt adeptul ca începând cu 1 ianuarie 2014 să reducem ori TVA, ori CAS. Nu se pot implementa ambele”, a precizat Chițoiu, în aprilie 2013, adăugând că din estimpările sale economia subterană din România oscilează între 3,5% și 8% din PIB, un calcul mult mai optimist decât cel al Consiliului Fiscal care estimează că economia nefiscalizată reprezintă în jur de 30% din PIB.

Scăderea CAS, măsura de reducere a poverii fiscale pentru angajatori, este menită să ducă la creearea de noi locuri de muncă, dar și la reducerea fenomenului muncii la negru.

„Obiectivul prioritar al Guvernului este de a scădea CAS pentru creștere economică, creare de locuri de muncă și reducerea evaziunii fiscale și a muncii la negru, dar asigurând un impact bugetar neutru”, declara Chițoiu la finele lui 2013.

El a promis totodată că reducerea acestor contribuții nu va însemna o introducere de impozite pentru salariații cu profesii liberale, cei plătiți pe drepturi de autori sau pentru persoanele fizice autorizate.

O măsură de reducerea a evaziunii, de această dată la TVA, implementată în timpul mandatului lui Chițoiu a fost reducerea TVA la pâine la 9%.

Totodată, Chițoiu estima că în jur de 4 miliarde de euro pleacă din România în paradisurile fiscale, suma reprez 2%, 3% din PIB.

Florin Georgescu, fost ministru de Finanțe în Guverna Ponta 1, declara în toamna anului trecut, în calitate de prim-viceguvernator al BNR, că România are nevoie de o legislație mai bună pentru descurajarea acestui fenomen.

„Trebuie să întărim legislația comercială, fiscală și contabilă pentru a reduce substanțial volumul foarte mare raportat la potențialul României, al evaziunii fiscale și al economiei formale (…) Astfel, banii care fug din statele naționale spre aceste paradisuri vor fi utilizați ca resurse proprii în statul de origine, vor crea locuri de muncă, vor constitui resurse bugetare pentru dezvoltarea infrastructurii publice”, declara Georgescu, citat de Mediafax.

Fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu a precizat la preluarea mandatului său de circa trei luni că o prioritate pentru cabinetul său este combaterea evaziunii fiscale.

„Combaterea evaziunii fiscale este un obiectiv de siguranță națională și de reformă administrativă (…) Vă cer ca în termen de 60 de zile acțiunile dvs. de combatere a evaziunii fiscale în zonele alcool și produse vegetale cu respectarea prevederilor legale să aducă venituri la buget de cel puțin 1,5% din PIB. Aveți sprijinul meu necondiționat pentru aplicarea măsurilor necesare obținerii acestor rezultat”, le cerea el la mijlocul lunii februarie 2013 miniștrilor și șefilor de autorități implicați în combaterea evaziunii fiscale.

Creșterea veniturilor populației și combaterea evaziunii fiscale au fost obiective principale și în mandatul lui Bogdan Drăgoi. „Din acest moment trebuie să fim precauți de creșterea veniturilor și combaterea evaziunii fiscale”, declara el în februarie 2012.

În mandatul predecesorului său, Gheorghe Ialomițianu, evaziunea fiscală a fost declarată o problemă de securitate națională.

La finele lui 2010, un grup de lucru interinstituțional pentru combaterea evaziunii fiscale a prezentat în ședința CSAT rezultatele eforturilor de a scoate economia subterană la suprafață: măsuri asiguratorii de circa 58 milioane euro, contravenții – circa 18 milioane euro, obligații fiscale suplimentare – circa 361 milioane euro.

Premierul de la acea dată, Emil Boc, anunța câteva luni mai târziu, formarea unui grup similar care să se ocupe de combaterea muncii la negru.

„Obiectivul nostru este să creștem numărul contractelor de muncă prin diminuarea muncii la negru (…) Obiectivul nostru este în principal protecția salariatului astfel încât el să aibă drept la pensie, la șomaj, la sănătate, pentru că acesta înseamnă în ultimă instanță un contract de muncă în comparație cu situația pe care o are acum la negru”, declara Boc, adăugând că vrea să pună la aceeași masă reprezentanți ai Inspecției Muncii, Gărzii Financiare, Ministerului de Interne și Jandarmeriei pentru „realizarea unui plan complet și complex de combatere a muncii la negru”.

Și atunci, reducerea CAS era un deziderat al guvernanților. Ialomițianu preciza în 2011 că la jumătatea anului și-ar dori să reducă povara fiscală a anagajatorilor, „având în vedere că nivelul costului forței de muncă este ridicat în România”.

Reducerea contribuțiilor sociale trebuia făcută, în opinia sa, alături de flexibilizarea Codului Muncii. „Noi trebuie să studiem posibilitatea reducerii. Sigur că mi-aș dori și pentru angajatori și pentru angajați, dar în primul rând pentru angajatori pentru a scoate la lumină munca la negru și a angajat mai multe persoane”, explica el.

Sebastian Vlădescu, ministru al Finanțelor în perioada decembrie 2009 – septembrie 2010, s-a arătat nemulțumit de lupta împotriva evaziunii fiscale, criticând în timpul mandatului său activitatea inspectorilor ANAF, cărora le-a cerut acțiuni mai dure pentru a rezolva această problemă.

„Evaziunea fiscală constituie o problemă majoră a României și nu pot să mulțumesc nimănui (…) Cea mai bună lege, cele mai bune norme sunt absolut caduce. Dacă dumneavoastră nu vă faceți treaba, și mesajul meu este să vă faceți treaba (…) Vreau să fiți foarte activi, să ieșiți din birouri, să-i lăsați în pace pe contribuabilii care plătesc și să vă ocupați de evaziune. Ieșiți din birouri și aflați ce se întâmplă în județele și orașele dummneavoastră. Nu e bine ce se întâmplă, avem nevoie de o acțiune foarte dură, foarte solidă”, a spus Vlădescu la prezentarea raportului anual al ANAF.

Amenzi de zeci de milioane de euro pentru munca la negru

În 2012, inspectorii de la ITM au depistat în urma controalelor efectuate, 14.326 de persoane care lucrau fără forme legale. Un număr de 5.980 de angajatori foloseau munca nedeclarată, valoarea amenzilor aplicate fiind de 86,8 milioane de lei, echivalentul a 19,4 milioane de euro.

În primele nouă luni ale anului trecut, în urma celor 72.486 de controale desfășurate de Inspecția Muncii au fost identificați 4.417 de angajatori în subordinea cărora lucrau 12.264 de persoane fără forme legale.

Valoarea amenzilor aplicate a fost de 62,1 milioane de lei, echivalentul a circa 14 milioane de euro.

Obligații restante la bugetele statului

La cele 24 de miliarde pierdute de România din cauza muncii la negru se mai adaugă anual alte datorii de ordinul miliardelor de euro pe care angajatorii le au către bugetele statului, fie că este vorba de impozite neplătite sau de contribuții restante la pensiile de stat.

La finele anului trecut, spre exemplu, datoriile companiilor mari, dar și ale contribuabililor mici și mijlocii la bugetul de stat se ridicau la circa 2 miliarde de euro, în timp ce datoriile la bugetul asigurărilor sociale de stat însumau peste 307,4 milioane de euro, potrivit celor mai recente date ale Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

Campania gândul ZIUA MUNCII continuă cu prezentarea situației din domeniul construcțiilor. Aflați în următorul material câți muncitori mai lucrează pe șantierele din România și câți meseriași mai există în țară.

Crima care a speriat ţara! Vedeta de pe Instagram, ucisă şi aruncată în canal. E...
Irina Tănase, părăsită de Liviu Dragnea, după ce a fost prinsă cu altul! Detalii BOMBĂ
FOTO. Antonia, imagini senzuale topless! Cum s-a lăsat pozată soția lui Velea
Alimentul care sporeşte inteligenţa. TOP 8 mâncăruri pentru creier, potrivit dr. Mihaela Bilic
FOTO. Alexandra, fiica lui Carmen Harra, apariție spectaculoasă în costum de baie!
Studiu: Omicron ar avea în componenţa sa fragmente dintr-un alt virus
Femeia nu ştia că este filmată, aşa că şi-a făcut de cap. Soţul ei a...
BANCUL ZILEI – Un tip agață o stewardesă sexy de la Tarom
Victimele variantei Omicron. Val de spitalizări cu COVID-19 a copiilor mai mici de 5 ani...
Irina Tănase, părăsită de Liviu Dragnea, după ce a fost prinsă cu altul! Detalii BOMBĂ
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
Farul, tot mai aproape de playoff: Victorie cu 2-0 în meciul cu Rapid
A venit acasă și a găsit o bijuterie înnegrită. Și-a evacuat imediat părinții: „Miroase a...
Accident rutier cumplit lângă București. Cum s-a produs totul
Bill Gates dă marea lovitură. Ce a pus la cale miliardarul chiar de ziua sa
Alertă mondială! Prima țară din lume care dispare de pe față Pământului. Drama oamenilor este...
Mai aveţi zile de concediu? Vedeţi aici ce se întâmplă cu perioada de concediu de...
Veşti proaste pentru şoferi: Va ploua cu amenzi de 25.500 lei pentru cei care nu...