Cum se fac drumuri în România. Ministrul Transporturilor: Am vizitat șantiere de autostrăzi pentru a descoperi morminte și peșteri

Cum se fac drumuri în România. Ministrul Transporturilor: Am vizitat șantiere de autostrăzi pentru a descoperi morminte și peșteri
Publicat: 01/08/2016, 09:27

Studiile de fezabilitate reprezintă „cheia” finalizării la timp a marilor proiecte de infra­struc­tură, în condițiile în care nerealizarea lor în mod optim a dus la apariția întârzierilor pe actualele șantiere, unde constructorii au găsit peșteri sau situri arheologice, dar și unde proiectul a fost modificat pentru a include pasaje speciale pentru trecerea animalelor.
„Din ce am văzut până acum, studiile de fezabilitate trebuie făcute mai bine, mai profund și acest lucru încercăm să facem acum. Studiile nu trebuie să fie o decizie dacă faci sau nu faci ceva, ci reprezintă fundația teoretică. Dacă sunt bine făcute, asigură o derulare bună a proiectului. Scopul nostru este ca studiul de fezabilitate pentru Sibiu-Pitești să fie făcut «state of the art» pentru a nu mai avea niciun fel de surprize tehnice, pentru ca proiectul să fie cât mai bine încadrat de la început, să nu apară lucruri neprevăzute”, a declarat Sorin Bușe, ministrul transporturilor, într-un interviu acordat în exclusivitate ZF.

În ceea ce privește centura Capitalei, până la finalul anului Ministerul Trans­porturilor vrea să finalizeze tronsonul dintre autostrada A1 și Chitila, cu excepția pasajului peste conductele de apă. Pe tronsonul dintre A2 și DN2 au fost finalizate expertizele pentru lucrările rămase de la vechiul constructor, care a întrerupt lucrările în urmă cu doi ani și jumătate, după ce constructorul a intrat în insolvență.

„Acum suntem pe punctul de a finaliza proiectele cu privire la centura Capitalei și pe sud, și pe nord pentru a o moderniza. Pe nord vor fi lucrări majore până la finalul anului. Există mai multe variante pentru centura de sud, dar încă sunt sub analiză, iar aceste decizii se iau, ca în business, pe studii economice, avantaje și dezavantaje după niște criterii”, a spus ministrul transporturilor.

Sorin Bușe a efectuat în prima lună de mandat vizite pe cele mai importante șantiere, inclusiv pe A1 Sibiu-Orăștie.

Ministrul spune că reconstrucția tronsonului de 225 de metri de pe tronsonul Săliște-Cunța al autostrăzii Sibiu-Orăștie este considerat cel mai mare proiect al CNADNR în care compania construiește în regie proprie, fără a apela la companii externe. Pe tronsonul respectiv, construit de italienii de la Salini-Impregilio, au apărut crăpături încă la câteva zile de la inaugurarea din octombrie 2014, iar în vara anului trecut autostrada a început să se surpe, tronsonul respectiv nefiind construit corespunzător terenului.

„Nu poate fi vorba de o naționalizare a lucrărilor de infrastructură, nu va putea fi niciodată, dar de la zero la ceva se poate realiza. Nicio organizație nu poate exista numai în sfera teoreticului, trebuie să aibă cunoștințe de a face practic acel lucru. Trebuie să ai oameni care să știe și practic. Astfel de cunoștințe se pierd dacă oamenii nu au și abilitatea de a face”.

Bușe a mai fost în prima lună de la preluarea mandatului și pe șantierele DN76 Deva-Oradea, A3 Gilău-Nădășelu, A10 Sebeș-Turda, dar a vizitat și lucrările de construcție ale magistralelor 4 și 5 ale metroului din București.

„Am descoperit pe șantiere lucruri foarte diverse, întârzieri, blocaje, peșteri cu lilieci, morminte scitice și celtice. Nu aș putea spune că există o rea-voință din partea constructorilor pentru întârzieri, dar am remarcat o lipsă de mobilizare. Trebuie să recunoaștem că mediul în care se desfășoară poate fi greu din punct de vedere birocratic. Cei care doresc să lucreze în România trebuie să se adapteze. Avem sisteme care pot fi îmbunătățite, inclusiv mecanismele financiare, cele de urmărire, avizele de mediu”, a spus Sorin Bușe.

În timp ce în construcțiile de birourisau chiar de proiecte comerciale ori rezi­dențiale întârzierile sunt aproape inexis­tente, sau de cel mult câteva luni, în con­dițiile în care orice amânare costă, la drumuri acestea pot dura și ani de zile, fără ca cineva să ia o măsură.

„Comparația se oprește aici, între drumuri și clădiri, se pierd bani dacă nu sunt gata la timp, dar mecanismele sunt cu totul altele. În construcțiile acestea sunt inițiative private, care au cu totul altă dinamică.”

„Una este să construiești o clădire sau o fabrică, alta e sa construiești un drum. Este mult mai complexă o autostradă, impactul asupra mediului, circulația”, a spus ministrul transporturilor.

A doua strategie a Ministerului Transporturilor este de a implementa cât mai repede proiecte ce pot ajuta la fluidizarea traficului în așteptarea demarării marilor proiecte din cadrul Masterplanului de transport.

„Nu așteptăm proiectele mari pentru a rezolva problema traficului. Aceste mici proiecte sunt peste tot în țară, nu numai aici și nu trebuie să ne uităm numai la cele din Bucureștiului. Vom încerca să găsim un mecanism de a le înregistra și gestiona. Este foarte mult de lucru, avem întârzieri foarte mari și sunt foarte multe de făcut, trebuie să prioritizăm în contextul în care trebuie să facem și Sibiu Pitești și celelalte, dar nu excludem proiectele mici. Atunci când găsim astfel de proiecte, care într-o conjunctură ușor de demarat și finalizat, le facem”, a spus Sorin Bușe. Printre astfel de proiecte se numără centurile ocolitoare de la Comarnic și Bușteni pe DN1, pentru care însă nu se cunoaște o dată a începerii lucrărilor, sau cea de la Mihăilești, Giurgiu, a cărei construcție trebuia demarată săptămâna trecută, pentru a fluidiza traficul spre Alexandria.

Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase