Datele oficiale care desființează previziunile Guvernului. Cât adevăr este, în realitate, în declarațiile premierului despre deficit

Potrivit execuțiilor bugetare din ultimii cinci ani, deficitul pe semestrul întâi a fost întotdeauna mai mic, iar chiar și în situația în care s-a înregistrat un excedent, cum a fost cazul lui 2016, când s-a tras linie rezultatul a fost cu minus 0,8% din PIB.

2016

Conform datelor operative colectate de Finanțe, execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului 2016 s-a încheiat cu un deficit de 0,51% din PIB. La finalul anului, deficitul era de 3%, înregistrându-se un minus de 23.127,8 milioane de lei.  

2015

Execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului 2015 consemnează un plus, respectiv un excedent de 0,6% din PIB. Cu toate acestea anul bugetar s-a încheiat cu -0,8% din PIB. 

NEWS ALERTCălin Georgescu și Ionel Rusen au, luni, prima înfățișare în fața judecătorului de cameră preliminară. Magistratul va verifica măsura arestării lor după trimiterea în judecată

10:58

NEWS ALERTMuncitori intoxicați pe platforma Chimcomplex din Râmnicu Vâlcea. Desfășurare de forțe la fața locului. Mesaj RO-Alert transmis locuitorilor

10:50

2014

Execuția bugetară pe 2014 a înregistrat în primul semestru un deficit de 0,5%, iar până la sfârșitul anului s-a înregistrat, în total, un deficit de 1,4% din PIB, ceea ce înseamna un minus de 9.104,3 milioane lei. 

 2013

Execuția bugetului general consolidat pe primele șase luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 1,06%, iar la sfârșitul anului deficitul înregistrat era de 2,1% din PIB.

2012 

Dacă primele șase luni ale lui 2012 s-au încheiat cu un deficit de 1,12% din PIB, la finalul anului acesta ajunsese la 2,8%. 

Dincolo de mesajele publice, că situația financiară nu este tocmai roz o demonstrează și faptul că PSD a renunțat la o serie de măsuri care ar fi adâncit gaura din buget. 

Primele tăieri din programul de guvernare inițial au fost anunțate pe 30 mai, de către liderul PSD, Liviu Dragnea, care declara, la acel moment, că Executivul Grindeanu renunță la introducerea cotei zero de TVA la tranzacții imobiliare, situația fiind similară și în ceea ce privește domeniul publicității. 

Reducerea TVA de la 19% la 18%, care nu va mai intra în vigoare de la 1 ianuarie 2018, cum era prevăzut inițial, ci începând cu 1 ianuarie 2019, dar și primele majorări salariale, care aveau să se acorde de la 1 iulie 2017, au deschis lista amânărilor anunțate de coaliția de guvernare PSD-ALDE.

Anunțată la mijlocul lunii aprilie ca o „lovitură fiscală” de Guvernul Grindeanu, introducerea impozitului pe venitul pe gospodărie s-a amânat cu „doi-trei ani”, decizia fiind enunțată, la începutul lunii iunie, de fostul ministru de Finanțe, Viorel Ștefan.

,,De la 1 ianuarie 2018 nu mai poate rămâne acel impozit pe gospodării pentru că el deja a fost compromis din cauza sau datorită întârzierilor din ultimele luni de zile. În schimb, impozitul pe venitul global sau globalizarea veniturilor este o opțiune care e în continuare importantă pentru noi, care poate fi aplicată sau nu anul viitor, dar într-un pachet mai mare de schimbare a sistemului de impozitare care să elimine birocrația și care să producă mai multe venituri pentru români”, a declarat liderul PSD Liviu Dragnea.