DECIZIE. BNR a redus dobanda-cheie de la 2% la 1,75% pe an. Care sunt argumentele și obiectivele băncii centrale

Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în ședința de politică monetară de vineri, reducerea dobânzii-cheie la 1,75% pe an, a doua pe care o adoptă banca centrală de la debutul stării de urgență pe teritoriul României. În luarea deciziilor, care au ca scop „asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu”, CA al BNR invocă „incertitudinile extrem de ridicate” în contextul pandemiei de COVID-19.

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, vineri, pentru a doua oară în acest an, reducerea ratei dobânzii de politică monetară. În data de 20 martie 2020, la câteva zile de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României pentru limitarea răspândirii noului coronavirus, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a adoptat, într-o şedinţă de urgență, un pachet de măsuri menit să atenueze impactul situației generate de pandemie asupra populației și companiilor românești. La acea dată s-a decis reducerea ratei dobânzii de politică monetară cu 0,50 puncte procentuale, de la 2,5 la sută, la 2,0 la sută începând cu data de 23 martie 2020.

Scopul BNR:  asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu

În ședința de vineri, 29 mai, s-a decis reducerea cu 0,25% pe an a dobânzii-cheie. „În ședința de astăzi, pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, dar și a incertitudinilor extrem de ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât reducerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,75 la sută pe an, de la 2,0 la sută pe an, începând cu data de 2 iunie 2020; totodată, a decis reducerea la 1,25 la sută pe an, de la 1,50 la sută pe an, a ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit, și la 2,25 la sută pe an, de la 2,50 la sută pe an, a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard)”, a transmis BNR, vineri, printr-un comunicat de presă.

„De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În condițiile unui deficit de lichiditate pe piața monetară, Consiliul de administrație al BNR a hotărât continuarea efectuării de operațiuni repo și a cumpărării de titluri de stat în lei de pe piața secundară, cu păstrarea stabilității pe piața financiară. Concomitent, se va urmări menținerea rezervelor internaționale, inclusiv a celor valutare, la un nivel optim”, se arată în documentul băncii centrale.

„Deciziile Consiliului de administrație al BNR au ca scop asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creșteri economice sustenabile și în condițiile păstrării stabilității financiare”, au transmis responsabilii din BNR.

Ședința CA a BNR vine la o săptămână după ce guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a participat la o ședință privind evaluarea situaţiei economice în contextul crizei generate de epidemia de COVID-19, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, premierul Ludovic Orban, şi ministrul Finanţelor Publice, Florin Cîţu.

Într-o intervenție la Gândul Live, de acum o lună, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, exprima îngrijorările de la nivelul băncii centrale în contextul economic generat de pandemie. „Ce ne îngrijorează cel mai mult este capacitatea statului de a finanța toate solicitările de care are parte și de care va avea parte. Se vorbește foarte mult de faptul că, ok, statul român se poate împrumuta acum la nesfârșit, că nu mai e limita de deficit bugetar, și că acum e momentul să ne împrumutăm să facem toate cheltuielile posibile. Da, sigur că da, e o singură problemă: există o limită naturală a împrumutului pe care statul român o poate accesa. Nu se poate împrumuta la nesfârșit, toată lumea care lucrează în piețe știe acest lucru, există niște limite naturale dincolo de care nu poți să treci, nu există resurse nelimitate”, a declarat, la finalul lunii aprilie, Dan Suciu, la Gândul Live.

Economia globală și perspectiva acesteia, puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus

În comunicatul transmis vineri după ședința de politică monetară, Consiliul de adminstrația al BNR a detaliat argumentele care au stat la baza deciziei.

„Economia globală și perspectiva acesteia au fost puternic afectate de impactul advers major și de incertitudinile fără precedent generate de pandemia de coronavirus, împreună cu măsurile restrictive aplicate de autorități în scopul limitării extinderii ei. În vederea amortizării lor, numeroase bănci centrale din economiile avansate și cele emergente, incluzând BCE și băncile centrale din regiune, au luat măsuri de relaxare a conduitei politicii monetare și de ameliorare a condițiilor financiare, ce au inclus reduceri ale ratelor dobânzilor de politică monetară, cumpărări de active financiare și furnizare de lichiditate prin operațiuni reversibile, chiar și pe termen lung”, se arată în documentul BNR.

Potrivit documentului transmis, Banca Națională a României a reacționat prompt în acest context, Consiliul de administrație al BNR adoptând în ședința de urgență convocată în data de 20 martie un pachet de măsuri menit să atenueze impactul economic al pandemiei, dar și să consolideze lichiditatea din sistemul bancar, în vederea funcționării fluente a pieței monetare și a altor segmente ale pieței financiare, precum și a finanțării în bune condiții a economiei reale și a sectorului bugetar.

„Pe plan intern, impactul economic sever al pandemiei de coronavirus – de natură să provoace o turnură abruptă în cursul economiei românești la mijlocul acestui an – a început să fie reflectat de cele mai recente date statistice”, arată BNR.

Potrivit BNR, rata anuală a inflației IPC a rămas constantă în luna martie, la 3,05 la sută, pentru ca în aprilie să coboare la 2,68 la sută (de la 4,0 la sută în luna decembrie 2019). Scăderea acesteia față de decembrie 2019 a fost determinată de efecte de bază dezinflaționiste și de declinul accentuat al prețului petrolului, alături de eliminarea supraaccizei la carburanți.

„Rata anuală a inflației CORE2 ajustat (care elimină din calculul inflației IPC prețurile administrate, volatile, ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice) a tins însă să crească ușor pe parcursul primelor patru luni ale acestui an, contrar previziunilor, ajungând în aprilie la 3,7 la sută, de la 3,66 la sută în luna decembrie 2019. Evoluția este atribuibilă unor schimbări în structura consumului survenite în contextul măsurilor de distanțare socială, asociate și cu probabile sincope și creșteri de costuri apărute în lanțurile de producție și aprovizionare, suprapuse presiunilor inflaționiste persistente pe partea cererii și a costurilor salariale”, a transmis BNR.

Creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 – la 2,7 la sută

Potrivit BNR, rata medie anuală a inflației IPC și cea calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum au scăzut până la 3,7 la sută în luna martie și 3,6 la sută în luna aprilie, de la valorile de 3,8 la sută și, respectiv, 3,9 la sută, înregistrate în intervalul decembrie 2019 -februarie 2020.

„Potrivit datelor preliminare, creșterea economică a decelerat vizibil în trimestrul I 2020 – la 2,7 la sută, de la 4,3 la sută în trimestrul anterior –, chiar dacă în primele două luni ale anului a rămas deosebit de robustă. În același timp, deficitul balanței comerciale și-a accelerat considerabil creșterea, pe fondul unui declin mai ridicat al exporturilor comparativ cu cel al importurilor de bunuri și servicii. Drept consecință, dinamica deficitului de cont curent s-a reamplificat, în pofida îmbunătățirii balanțelor veniturilor primare și secundare”, se arată în documentul citat.

„Condițiile de pe piața financiară s-au ameliorat ulterior adoptării deciziilor de politică monetară și după depășirea la finele lunii martie a vârfului tensiunilor generate de criza COVID-19. Principalele cotații ale pieței monetare interbancare au cunoscut o ajustare descendentă semnificativă în ultima decadă a lunii martie și au continuat apoi să coboare treptat, iar randamentele titlurilor de stat în lei s-au redus progresiv, în condițiile volumului sporit de lichiditate injectat de BNR prin intermediul operațiunilor repo efectuate pe baze bilaterale și prin cumpărări de titluri de stat în lei de pe piața secundară. Totodată, cursul de schimb leu/euro și-a atenuat fluctuațiile, oscilând într-un interval restrâns, inclusiv în condițiile unei ameliorări a sentimentului pieței financiare internaționale”, a transmis BNR.

Conform documentului, activitatea de creditare a rămas relativ intensă în martie, pentru ca în aprilie să resimtă efectele crizei pandemice. Astfel, stocul de credite acordat sectorului privat s-a contractat ușor, dinamica lui anuală scăzând la 5,7 la sută, de la 6,9 la sută în luna anterioară. Ponderea în total credit a componentei în lei s-a redus ușor, la 67,1 la sută, de la 67,6 la sută în decembrie 2019.

Previziuni: rata anuală a inflației este așteptată să urce din nou

În plus, în ședința de astăzi, Consiliul de administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția mai 2020, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile.

„Actualele previziuni macroeconomice au fost realizate în condiții de incertitudine extrem de ridicată și de dificultăți maxime, date fiind multiplele necunoscute privind evoluția și implicațiile pandemiei și ale măsurilor asociate. Noul scenariu arată o modificare a traiectoriei anticipate a ratei anuale a inflației mai cu seamă în a doua parte a orizontului prognozei. Astfel, după o scădere moderată în trimestrul II, rata anuală a inflației este așteptată să urce din nou în jumătatea superioară a intervalului țintei în a doua parte a anului curent, pentru ca apoi să se repoziționeze și să se mențină în jurul punctului central al țintei până la finele orizontului proiecției, pe fondul manifestării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată”, se arată în documentul BNR.

„Incertitudinile asociate perspectivei inflației sunt neobișnuit de înalte, dată fiind natura fără precedent a unui asemenea șoc economic pe plan național și la nivel global, implicând închideri bruște ale activității unor companii și sectoare de activitate, dar și modificări ale comportamentului de consum. Surse majore de incertitudine sunt și viteza de redresare a economiei ulterior eliminării graduale a măsurilor restrictive și eficacitatea acțiunilor și programelor de sprijinire a companiilor și populației”, se arată în documentul citat.

„Pe plan intern, incertitudini semnificative sunt asociate conduitei politicii fiscale și a celei de venituri, dar și funcționării mecanismului de transmisie a politicii monetare în contextul proiectelor legislative care vizează sistemul bancar. Incertitudini și riscuri sporite decurg de asemenea din contracția economiei zonei euro și a celei globale, precum și din evoluțiile de pe piețele financiare internaționale, în contextul crizei generate de pandemia de coronavirus”, a transmis BNR.

Banca centrală a subliniat că, având în vedere gradul ridicat de incertitudine a evoluțiilor economice și financiare, se menține decizia Consiliului de administrație al BNR privind suspendarea calendarului ședințelor de politică monetară anunțat anterior, urmând ca ședințele pe probleme de politică monetară să aibă loc ori de câte ori va fi necesar.