PANDEMIE. Analiza „la cald” a BNR: Marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate

Redactor:
Madalina Prundea
PANDEMIE. Analiza „la cald” a BNR: Marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate
BNR. Măsurile implementate în context pandemic de autoritățile din întreaga lume afectează negativ activitatea economică, inclusiv pe plan locan / Sursa foto: Shutterstock

Industria alimentară, cea farmaceutică, comerțul online și serviciile IT& sunt bine poziționate, dar marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate, se arată în analiza „la cald” asupra evoluțiilor sectoriale în context pandemic, inclusă în Raportul asupra inflației, ediția mai 2020, dat publicității, vineri, Banca Națională a României.

Raportul asupra inflației, pentru luna mai, aprobat în ședința Consiliului de administrație al Băncii Naționale a României de vineri, 29 mai, prezintă, pe lângă analiza celor mai recente evoluții economice, monetare și financiare și explicarea rațiunilor și manierei de implementare a politicii monetare în perioada precedentă, și proiecția trimestrială a Băncii Naționale a României privind evoluția inflației pe un orizont de opt trimestre – inclusiv incertitudinile și riscurile asociate acesteia – și evaluează contextul macroeconomic recent și viitor din perspectiva deciziei de politică monetară.

Tot în ședința e vineri, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României a decis reducerea dobânzii-cheie la 1,75% pe an, de la 2% pe an, a doua pe care o adoptă banca centrală de la debutul stării de urgență pe teritoriul României. În luarea deciziilor, care au ca scop „asigurarea și menținerea stabilității prețurilor pe termen mediu”, CA al BNR invocă „incertitudinile extrem de ridicate” în contextul pandemiei.

„Aprecierile cu privire la ritmul în care ar urma să se desfășoare revenirea sunt, în general, pesimiste”

În documentul dat publicității vineri este inclusă și o casetă care prezintă „O perspectivă «la cald» asupra evoluțiilor sectoriale în context pandemic”.

„Economia globală trece în prezent prin momente fără precedent, greu de imaginat cu puțin timp în urmă. Măsurile implementate în context pandemic de autoritățile din întreaga lume afectează negativ activitatea economică, iar aprecierile cu privire la ritmul în care ar urma să se desfășoare revenirea sunt, în general, pesimiste. Economia locală va fi la rândul ei sever afectată, peisajul fiind însă neuniform în plan sectorial. Domenii precum industria alimentară, cea farmaceutică sau cea chimică sunt relativ bine poziționate în contextul actual, după cum sunt și comerțul online, activitatea de curierat sau serviciile IT&C. De asemenea, expunerea economiei locale pe sectorul auto nu reprezintă neapărat o vulnerabilitate. Totuși, marea majoritate a sectoarelor economice autohtone vor fi sever afectate”, se arată în concluziile analizei la cald a BNR.

„Peisajul economic global s-a schimbat dramatic în decurs de câteva săptămâni, odată cu răspândirea la nivel mondial a noului tip de coronavirus, eveniment pe cât de semnificativ din perspectiva implicațiilor asupra economiei și a societății, pe atât de neașteptat la nivelul opiniei publice, în general. Ramelli și Wagner (2020) observă că bolile infecțioase nu figurau în clasamentul primelor 10 riscuri cel mai probabil a se materializa, conform Raportului riscurilor globale 2020 al Forumului Economic Mondial; la circa o săptămână după publicarea documentului respectiv, China implementa măsuri de carantină în Wuhan”, se arată în analiza BNR.

Potrivit BNR, datele statistice privind activitatea din sectorul real nu oferă deocamdată o imagine foarte clară cu privire la amplitudinea declinului economic: pentru luna aprilie – după toate indicațiile, luna celei mai mari scăderi a activității în statele occidentale – sunt disponibili în prezent doar indicatori de încredere.

„În acest moment există mari semne de întrebare cu privire la ritmul în care ar urma să se deruleze redresarea economică pe plan internațional, depășirea situației fiind legată de progresele în plan medical, singurele care pot ridica spectrul unor noi valuri de răspândire a virusului, permițând astfel refacerea încrederii”, se arată în documentul BNR.

Analiza BNR: „Ipoteza unei reveniri economice prompte după depășirea situației de stare de urgență ar putea fi considerată drept foarte optimistă”

„În termeni de dimensiune a impactului negativ și profil al refacerii economice, lucrurile nu sunt mai clare nici la nivel autohton. Oarecum firesc, efectele sunt foarte vizibile în domenii afectate direct de măsurile restrictive adoptate pe plan intern, precum sectorul HoReCa, turismul sau activitățile recreative. Alături de acestea figurează domenii precum industria mijloacelor de transport, a cărei integrare în rețele internaționale de producție cuplează practic funcționarea sa la parcursul sectorului auto european, astfel încât valul deciziilor de suspendare a activității la fabricile de profil din alte țări s-a extins și la nivel local.

În același timp însă, domeniile exemplificate sunt prin specificul lor vulnerabile și în cadrul economic ce se prefigurează, unul dominat de cerere slăbită și de incertitudine, atât pe plan intern, cât și în exterior. Mai precis, chiar și după eliminarea restricțiilor de mobilitate, se poate aprecia că situația de pe piața muncii va afecta negativ consumul de servicii de recreere și pe cel de bunuri durabile – achizițiile de pachete turistice sau de automobile sunt primele care sunt amânate sau la care se renunță, odată cu deteriorarea situației financiare a gospodăriei.

Astfel, ipoteza unei reveniri economice prompte după depășirea situației de stare de urgență ar putea fi considerată drept foarte optimistă. De fapt, fragilitatea cererii în perspectivă va avea probabil o amprentă negativă superioară celei asociate măsurilor restrictive adoptate pentru împiedicarea răspândirii virusului.

Reticență pentru consumul serviciilor care presupun interacțiune umană ridicată

Pentru anumite segmente, instituirea stării de urgență și măsurile de distanțare socială au echivalat practic cu sistarea activității, figurând aici restaurante, servicii hoteliere, muzee, teatre, competiții sportive etc. Reorientarea către forme care asigură o oarecare continuitate (după caz, prin intermediul livrării de mâncare preparată, al furnizării de conținut online etc.) nu este de așteptat să compenseze decât în mică măsură pierderile înregistrate.

Circa 6 la sută dintre salariații economiei pot fi afectați direct pe această filieră, presiunea resimțită de domeniile respective fiind reflectată și de numărul contractelor de muncă suspendate; la nivelul valorii adăugate brute amprenta acestor sectoare depășea 4 la sută în anul 2018.

Pe fondul elasticității supraunitare în raport cu veniturile ce caracterizează teoretic aceste categorii de servicii (o diminuare a veniturilor antrenează o reducere în proporție superioară a achizițiilor), perspectiva acestor domenii nu este prea optimistă în ipoteza destul de probabilă a manifestării în perioada următoare a unui deficit de cerere la nivel agregat, o posibilă influență negativă exercitând și persistența unei oarecare reticențe în ceea ce privește consumul serviciilor care presupun interacțiune umană ridicată.

O eventuală reorientare a turiștilor dinspre destinații externe (percepute drept prea riscante și/sau prea scumpe) către cele interne ar putea contribui la atenuarea efectelor negative.

Contextul a favorizat creșterea importanței vânzărilor online

Direct vizat de prevederile măsurilor adoptate pentru limitarea răspândirii virusului este și comerțul cu amănuntul, mai precis activitatea derulată în centre comerciale, ceea ce se repercutează implicit și asupra tranzacțiilor cu ridicata. Totuși, disproporția între numărul angajaților și cel al contractelor de muncă suspendate este mai restrânsă, inclusiv pe fondul cererii încă robuste pentru bunuri de strictă necesitate sau produse IT&C.

În mod evident, contextul a favorizat creșterea importanței vânzărilor online. Un tablou în linii mari similar celui din sectorul comercial – efecte negative directe ale măsurilor de restricție adoptate de autorități, segmente puternic afectate de situația prezentă, dar și segmente bine poziționate – este specific și activității de transport și depozitare (împreună cu cea comercială, acesteia îi corespundea în anul 2018 aproape 18 la sută din valoarea adăugată brută a economiei).

Astfel, transportul de pasageri – mai ales aerian, dar și de alte tipuri – a primit o lovitură puternică în urma pandemiei, iar cel de mărfuri se resimte la rândul său, odată cu slăbirea anumitor segmente comerciale și a sincopelor de la nivelul rețelelor de producție.

În schimb, pentru firmele de curierat, starea de fapt actuală constituie o oportunitate. O eventuală temperare a cererii nu poate avea decât o influență în același sens asupra activității de transport-depozitare și a celei comerciale, care au drept principal rol acela de a face legătura între producător și utilizatorul final, fiind de așteptat însă ca performanța în cadrul segmentelor de activitate să fie neuniformă.

„Anticiparea unei redresări mai rapide a sectorului auto din România nu este lipsită de fundamente”

Răspândirea virusului în Europa a afectat puternic sectorul auto. Astfel, începând cu a treia lună a anului, majoritatea producătorilor europeni de automobile (inclusiv cei autohtoni), precum și o mare parte dintre fabricanții de componente au anunțat suspendarea sau reducerea drastică a operațiunilor ca urmare a izbucnirii unor focare de infecție în unele unități de producție, a întreruperilor de-a lungul lanțurilor de producție, a restricțiilor privind mobilitatea populației, a prăbușirii cererii pe termen scurt (în luna martie, înmatriculările de autoturisme la nivel european au scăzut în termeni anuali cu 55 la sută, conform Asociației Europene a Producătorilor de Automobile) și a unei evoluții fragile din partea acesteia, în perspectivă. De altfel, evoluțiile bursiere sugerau că sectorul auto ar urma să fie printre cele mai afectate la nivel internațional. Valul de anunțuri cu privire la oprirea producției a fost urmat însă după câteva săptămâni de un val similar vizând repornirea acesteia, ceea ce a readus un oarecare optimism în peisaj.

De asemenea, pe termen mediu este posibil ca industria de profil autohtonă să nu fie chiar atât de puternic afectată de situația economică internă și externă dificilă sau chiar să beneficieze, la fel ca în contextul crizei economice din urmă cu circa un deceniu. Aceasta a potențat valorificarea pe piața externă a avantajelor de calitate și preț ale producției din România, rezultând de aici importante câștiguri de cotă de piață.

Situația prezentă nu este bineînțeles identică celei de la începutul crizei din 2008-2009, principala diferență reprezentând-o reorientarea portofoliului de automobile realizate la nivel autohton către produse cu preț mai ridicat, inclusiv pe fondul eroziunii în ritm susținut de-a lungul ultimilor ani a avantajului forței de muncă ieftine. Totuși, în termeni de raport calitate-preț nu pare a fi avut loc o eroziune – în definitiv prețurilor superioare le corespund modele de gamă superioară, pentru care a existat o cerere robustă în ultimii ani.

Astfel, chiar dacă așteptările optimiste pentru 2020 formulate la începutul anului – finalizarea investițiilor de extindere a capacității la uzina de la Mioveni și creșterea gradului de utilizare la cea de la Craiova, astfel încât producția locală să ajungă de la sub 500 000 de unități în 2019 până la circa 700 000 de unități, cu un efect de antrenare implicit la nivelul furnizorilor de piese și accesorii – în mod cert nu se vor concretiza, iar la Mioveni și primele două luni ale anului au fost destul de slabe – producția de automobile a scăzut în termeni anuali, la fel ca înmatriculările de modele Dacia pe piața europeană – anticiparea unei redresări mai rapide a sectorului auto din România nu este lipsită de fundamente.

Care sunt câștigătorii acestei crize

Alte ramuri industriale producătoare de bunuri de consum durabile sau bunuri de investiții traversează la rândul lor momente delicate. În primul caz, cel puțin pe termen scurt, prelungirea timpului petrecut acasă poate oferi o oarecare susținere cererii adresate producției de bunuri destinate dotării locuinței sau celei de bunuri IT&C. În schimb, foarte probabilul recul al investițiilor (în mod tipic, acestea scad cel mai mult în fazele descendente ale ciclului economic; în anul 2009 ele s-au contractat cu o treime) se va reflecta inclusiv asupra unor domenii precum industria de mașini și echipamente sau cea de construcții metalice. Producția industrială de bunuri intermediare este la rândul ei afectată, după cum relevă inclusiv deciziile de suspendare a activității adoptate de operatori din industria echipamentelor electrice sau cea a cauciucului.

În același timp, ramuri precum industria alimentară, industria farmaceutică sau industria chimică s-ar putea număra printre puținii câștigători ai acestei crize, fabricile care operează în aceste domenii derulându-și activitatea la capacitate crescută pentru a putea face față cererii, situație care se va perpetua probabil pe termen mediu. Ele au însă o poziție minoritară în cadrul sectorului prelucrător (corespunzându-le aproape 6 la sută din valoarea adăugată brută agregată; celorlalte ramuri manufacturiere le corespunde circa 15 la sută), astfel încât, pe ansamblu, motivele de îngrijorare sunt bine întemeiate.

„Ar fi dezirabilă o orientare contraciclică din partea autorităților publice, oglindită în impulsionarea lucrărilor de infrastructură”

Un domeniu care în mod tradițional este perceput ca având o puternică amprentă prociclică este cel al construcțiilor (din perspectiva formării, acesta contribuie cu peste 6 la sută la valoarea adăugată brută la nivel agregat). Diminuarea veniturilor nu ar putea decât să descurajeze elanul gospodăriilor pentru achiziții de valoare mare precum cea a unei case de locuit, un efect similar asupra sectorului exercitându-l scăderea apetitului firmelor pentru proiecte de investiții. În aceste condiții, ar fi dezirabilă o orientare contraciclică din partea autorităților publice, oglindită în impulsionarea lucrărilor de infrastructură, a cărei fezabilitate stă totuși sub semnul întrebării, dat fiind spațiul fiscal disponibil.

Expunerea economiei românești pe servicii IT&C (5 la sută din valoarea adăugată brută provine din această zonă), printre cele mai ridicate din Europa, constituie unul dintre avantajele des invocate în ultimii ani, lucru valabil și în perioada următoare. De la majorarea pe termen scurt a cererii de jocuri video și în general a timpului petrecut la calculator, până la amplificarea rolului interacțiunii de la distanță în cadrul activității de producție, putându-se ajunge chiar la schimbări ale proceselor productive în sensul sporirii accentului pus pe IT&C, s-ar părea că sunt îndeplinite condițiile necesare pentru ca sectorul să își continue parcursul robust, în plus domeniul fiind, prin specificul său, mai degrabă neafectat de restricțiile de mobilitate impuse.

Raționamente similare în sensul câștigului de importanță pentru procesul de producție și efect limitat al restricțiilor de mobilitate se aplică și pentru serviciile de outsourcing. Totuși, având o componentă consistentă a producției destinate a servi drept input pentru alte sectoare, nu se poate afirma că serviciile IT&C sunt invulnerabile la o slăbiciune generalizată a cererii pe plan intern și extern.”

BNR Raport Inflatie Mai 2020 by Gandul.info on Scribd

Inchide