Distribuitorii de gaze, apel pentru stabilirea unei strategii de valorificare a biometanului. ACUE: „Un alt exemplu de lipsă de viziune”

Conducerea executivă a Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE) a transmis, luni, un nou apel pentru urgentarea demersurilor de reglementare a biometanului, un gaz care poate fi injectat, în anumite condiții, în rețelele existente de gaze clasice și care ar putea ajuta, prin investițiile ulterioare, la decarbonarea asumată de România. Acest deziderat depinde de adoptarea Strategiei energetice a României, care ar trebui să includă țintele pentru acest segment.

ACUE militează pentru o reglementare mai rapidă a biometanului, care este așteptată să atragă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și investiții cu beneficii pentru bugetul de stat.

ULTIMA ORĂ Nicușor Dan merge la prima reuniune a Consiliului de Pace de la Washington, pe 19 februarie: „România va avea calitate de observator”

14:07

Ce alimente trebuie să facă parte din dieta ta. Sunt considerate sănătoase

14:00

„Avem aproape 60.000 kilometri de rețea de distribuție de gaze naturale. Și mai avem potențial de noi capacități de producție gaze naturale alături de un potențial de producție de biometan, care este un instrument foarte facil de decarbonare utilizând infrastructura existentă de distribuție. Să ai un asemenea potențial și nicio strategie de maximizare a beneficiilor infrastructurii existente ca țară care, în continuare, se dorește cel mai mare producător de gaze din UE, cred că este un alt exemplu de lipsă de viziune”, a declarat Daniela Dărăban, directorul executiv al ACUE, luni, în cadrul unei întâlniri cu presa.

Ce este biometanul

Potențialul de gaze verzi, biometan și hidrogen, plasează România pe locul 6 raportat la EU-27 ca potenţial de producţie biometan până în 2030 (2 bcm / an) și pe locul 7 raportat la EU-27 până în 2050 (8 bcm / an), conform estimărilor Gas for Climate, European Biogas Association și Comisiei Europene, citate de ACUE.

Potrivit specialiștilor, biometanul este un biogaz din care au fost îndepărtate dioxidul de carbon, hidrogenul sulfurat și apa. Ca urmare a acestui proces de purificare, biometanul are aceleași caracteristici ca și gazul natural și poate fi injectat în rețea folosind infrastructura de gaze naturale existentă.

Biometanul este produs printr-un proces care-i permite să aibă aceleași proprietăți ca și gazul natural. Este cunoscut și sub numele de gaz verde și poate fi folosit alternativ cu gazul natural. Acesta este utilizat drept combustibil pentru încălzire, gătit, în diferite industrii, ca și carburant sau pentru producerea electricității. Biometanul este în general transportat și înmagazinat, utilizând infrastructura de gaz existentă.

Specialiștii ACUE precizează că producția de biometan ne poate ajuta la creșterea ponderii gazelor verzi în consumul nostru de gaze, cu beneficii pentru tranziția energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Biogazul este produs prin fermentarea deșeurilor organice de origine vegetală sau animală în absența oxigenului, în timp ce biometanul este produs prin purificarea biogazului.

Traseul legislativ

Acestă mult solicitată și așteptată reglementare depinde de adoptarea proiectul Strategiei Energetice a României 2025-2035, cu perspectiva anului 2050, care a intrat săptămâna trecută în procesul de avizare, așa cum a anunțat Ministerul Energiei. Acesta ar urma să includă ținte precise care, în coroborare cu Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC), ar reprezinta baza de fundamentare a noului cadru de reglementare.

Proiectul fusese lansat în consultare publică, pe 14 iunie, pentru o lună, la aproape patru ani după cel pus în dezbatere publică, fără a fi trecut măcar pe ordinea de zi a Guvernului, de fostul Minister al Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri.

Conform documentului, România și-a asumat o reducere cu 89% a emisiilor de GES (gaze cu efect de seră) în sectorul energetic în 2035, respectiv de 99% la nivelul anului 2050 comparativ cu nivelul emisiilor GES înregistrat în anul 1990.

Potrivit proiectului din faza de consultare, în ceea ce privește ponderea SRE surse regenerabile de energie în consumul final brut de energie, România și-a asumat o pondere de 41,1% în 2035, respectiv 86,1% în 2050.

„Țintele vor fi îndeplinite, în principal, prin creșterea capacității instalate de producere a energiei din surse eoliene, solare, hidroenergetice și geotermale, utilizarea gazelor verzi (biometan, hidrogen, metan sintetic, etc.), precum și prin electrificarea parțială a sistemelor de încălzire și răcire”, se arată în strategie.

Sursa foto: Profimedia – caracter ilustrativ

Citiți și:

România se pregătește de iarnă. Depozitele de gaze sunt umplute la peste 80%. Ion Sterian, șeful Transgaz: „Un record-istoric pentru iulie”

Sebastian Burduja despre riscul unor avarii majore ale Sistemul Energetic Național: „Nu au de ce să-și facă grijă românii”. Estimări privind facturile