După ce a consultat proiectul Bugetului pe 2018, Consiliul Fiscal are un avertisment tranșant: Este un derapaj de proporții, sunt riscuri neobișnuit de ridicate

De asemenea, Consiliul Fiscal identifică „riscuri neobișnuit de ridicate” legate în principal de comportamentul viitor al sectorului privat ca răspuns la modificările recent legiferate ale Codului fiscal cu privire la taxarea muncii (în special transferul contribuțiilor sociale din sarcina angajatorului în cea a angajatului).

Consiliul Fiscal precizează că a decis elaborarea unei opinii preliminare, în care se va limita la a face unele considerații generale și la identificarea unor aspecte majore vizibile la o primă evaluare, urmând ca elaborarea opiniei complete să fie finalizată în săptămâna 11-15 decembrie 2017. Odată finalizată, Consiliul Fiscal va notifica opinia sa Parlamentului și o va publica pe pagina de web a instituției (www.consiliulfiscal.ro).

Astfel, Consiliul Fiscal consideră oportune următoarele considerații generale preliminare (extras):
– „Politica fiscală este prociclică, ducând la o adâncire a deviației față de obiectivul pe termen mediu, în contradicție cu regulile fiscale”
– „Construcția bugetară țintește un deficit situat ușor sub nivelul de referință de 3% din PIB aferent brațului corectiv al Pactului de Stabilitate și Creștere (PSC). Indiferent însă de nivelul estimat al excesului de cerere (de menționat că persistă diferențe semnificative între evaluările Comisiei Naționale de Prognoză – CNP și cele mai recente evaluări disponibile din partea Comisiei Europene – CE cu privire la dimensiunea ritmului de creștere a PIB potențial și efectiv, evaluările CNP fiind substanțial mai optimiste), construcția bugetară consfințește un derapaj de proporții și care continuă să se lărgească și în 2018 de la exigențele brațului preventiv al PSC, preluate de altfel și în legislația națională”
– „Scenariul macroeconomic este mai degrabă optimist, cu parametri apar situați în partea superioară a intervalului posibilităților. Balanța riscurilor inclinată spre evoluții mai puțin favorabile celor luate în calcul”
– „Veniturile din TVA prognozate pentru 2018 apar drept semnificativ supraevaluate, cu implicații asupra asigurării finanțării autorităților locale”
– Situarea deficitului sub plafonul de 3% depinde în mod semnificativ de venituri cu caracter excepțional. Construcția bugetară include venituri excepționale din vânzarea de apă grea de la rezerva de stat (+1 miliard de lei la venituri de capital) și din închirierea benzilor de frecvență 5G (+1,3 miliarde de lei la venituri din taxe pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități)”
– „Cheltuielile de asistență socială apar drept semnificativ subevaluate”.

07 Dec, 14:22 | Știri

4.100 de lei, salariul mediu la Cluj, în 2022. IT-iștii au câștigat cu circa 50% mai mult

06 Dec, 13:40 | Economic

Cât de mult va fi afectată România de embargoul asupra petrolului rusesc? Răspunsul șefului statului

05 Dec, 20:06 | Actualitate

Ministrul Finanțelor, anunț important despre legea bugetului de stat pe 2023. Adrian Câciu a spus când va fi aprobată

În fine, Consiliul Fiscal consideră drept inexplicabilă diminuarea cheltuielilor de asistență socială la nivelul autorităților locale cu 370 de milioane de lei comparativ cu nivelul bugetat pentru 2017. „Împreună, elementele mai sus descrise par să indice o subevaluare a cheltuielilor de asistență socială cu circa 4 miliarde de lei”, notează instituția.

Comisia Europeană evaluează ritmul de creștere a PIB potențial la 3,7% în 2017, acesta accelerându-se ulterior la 4% în 2018 și 2019, în timp ce Comisia Națională de Prognoză îl evaluează la 4,6% în 2017, 5,2% în 2018 și 5,3% în 2019.

„Diferențele sunt semnificative și în cazul ritmului de creștere prognozat al PIB real efectiv, Comisia Europeană evaluându-l la 4,4% și 4,1% în 2018 și, respectiv, în 2019, în timp ce CNP anticipează creșteri de 5,5% și 5,7%. Diferențele de evaluare se compensează reciproc în evaluarea excesului de cerere, diferențele între cifrele avansate de CE și CNP fiind de doar 0,4 pp. de PIB potențial în 2017 și 2018 și 0,2 pp. de PIB potențial în 2019″, mai arată Consiliul Fiscal.