EXCLUSIV | Ce a generat criza bancară din SUA și care este impactul falimentului Silicon Valley Bank asupra românilor. Explicațiile specialiștilor

EXCLUSIV | Ce a generat criza bancară din SUA și care este impactul falimentului Silicon Valley Bank asupra românilor. Explicațiile specialiștilor
Silicon Valley Bank a intrat rapid în faliment / Sursa foto: Shutterstock - caracter ilustrativ
Publicat: 16/03/2023, 14:01
Actualizat: 16/03/2023, 14:06

Silicon Valley Bank s-a prăbușit în 48 de ore, a urmat o a doua bancă mai mică americană, efectele au trecut zilele următoare peste Atlantic, la una dintre cele mai notorii instituții financiare din Elveția, apoi s-au regăsit în prețul petrolului și pe burse. Analistul financiar Petrișor Peiu și Gabriel Biriș, avocat specializat în fiscalitate, au explicat, pentru Gândul, de la ce a pornit criza din sistemul bancar de peste ocean și la ce impact trebuie să se aștepte românii zilele acestea și pe termen mediu.

Prăbușirea Silicon Valley Bank este ceva ce specialiștii atrăseseră atenția că se va întâmpla, de mai mult timp, amintește Gabriel Biriș, care a detaliat pentru Gândul mecanismul care a generat această criză bancară.

  • După o activitate de 40 de ani, Silicon Valley Bank (SVB) s-a prăbuşit în 48 de ore după ce deponenţii, îngrijoraţi cu privire la situaţia financiară a băncii, s-au grăbit la ghişee pentru a-şi retrage economiile. Astfel, fuga la ghişeele băncii a luat prin surprindere pieţele financiare şi au fost şterse peste 100 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă a băncilor americane.
  • Prăbușirea bruscă și neașteptată a SVB, care a fost închisă vineri de autoritățile americane, a creat un val de panică în sectorul bancar, piețele punându-și întrebări cu privire la consecințele celui mai mare faliment bancar din SUA de la criza financiară din 2008 încoace.
  • Miercuri, bursele europene au scăzut puternic, iar îngrijorările legate de situația băncilor s-au cristalizat în jurul dificultăților Credit Suisse, în condițiile în care cel mai mare acționar, Saudi National Bank, a exclus orice majorare de capital al băncii aflate în dificultate, acțiunile căzând cu mai mult de 24%, după ce banca a dezvăluit raporturile financiare pentru 2022 și 2021.
  • Prețul petrolului brut a continuat să scadă miercuri, la ora 11:30 GMT (13:30 în România), petrolul Brent din Marea Nordului cu livrare în luna mai era mai ieftin cu 1,43%, la 76,34 dolari, tranzacționându-se la cel mai scăzut nivel din acest an.

Cum s-a ajuns la falimentul Silicon Valley Bank

„Aici nu e vorba de bad loans (împrumuturi neperformante – n.r.), nu este o criză similară, adică motivul pentru care ei sunt în situația în care sunt nu este același ca motivul pentru care a picat Lehman Brothers în 2008 și alte bănci. Acolo a fost o criză pornind de la credite neperformante, deci practiv băncile au dat împrumuturi în special către populație, care nu au mai putut fi recuperate.

Acum este altceva și mult mai grav, pentru că SVB și-a investit disponibilitățile în ceea ce era considerat cel mai sigur activ bancar, și anume datoria publică americană, care acolo – la noi nu –, dar și în vestul Europei se tranzacționează, deci titlurile de trezorerie se vând și se cumpără pe bursă”, a explicat avocatul specializat în fiscalitate.

Ce s-a întâmplat este că valoarea de tranzacționare a titlurilor de stat – care aveau dobânzi mici, într-un moment în care noile titluri au dobânzi mai mari – a ajuns să fie mai mică decât valoarea pe care statul ar fi urmat să o plătească la scadență.

„În momentul în care tu trebuie să vinzi titluri de stat ca să faci rost de lichidități, marchezi pierderea. Să zicem că ai titluri care valorează o sută, dar tu trebuie să le vinzi cu 75. Marchezi o pierdere de 25.

Practic, criza SVB a pornit de la faptul că ei au trebuie să vândă niște active care erau înainte considerate sigure. Au vândut în pierdere și asta le-a afectat capacitatea de a funcționa, pentru că au marcat într-un timp foarte scurt pierderi foarte mari, vorbim de zeci și sute de miliarde”, a detaliat Gabriel Biriș.

Aceasta a devenit ulterior o problemă și pentru băncile europene, pentru că acestea, la fel ca și băncile europene, au o mare parte din disponibilități în titluri de stat, a căror valoare a scăzut și noi.

„În România, acum un an și jumătate, înainte să înceapă Banca Centrală Europeană și Banca Națională să crească dobânzile de referință, dobânzile pe titluri de stat în Europa erau 1 – 2%, la noi, 3 – 4%. Acum, noi (statul – n.r.) ne împrumutăm cu 8%. Deci este evident că activul pe care îl ai tu și care îți produce un venit, în România, titluri de stat, să zicem, 4%, nu mai face 100, face mai puțin dacă trebuie să vinzi”, a explicat Gabriel Biriș.

De exemplu, la cea mai recentă ediție anunțată de Ministerul Finanțelor, începând din 1 martie, românii pot investi în titlurile de stat TEZAUR, cu maturități de 1, 2 și 3 ani și dobânzi anuale de 7,20%, 7,50%, respectiv 8%. Veniturile obținute din investirea în oferta de economisire lansată de Ministerul Finanțelor sunt neimpozabile. Sumele atrase de la populație de Ministerul Finanțelor în calitate de emitent a emisiunii de titluri de stat vor fi utilizate pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice. În tot anul 2022, românii au investit peste 12 miliarde de lei prin 283.000 de subscrieri în instrumente de 1, 2, 3 şi 5 ani, remunerate cu dobânzi situate între 4,5% şi 9,15%.

Este de speriat ce s-a întâmplat în State și practic criza asta a sistemului bancar, că deja putem vorbi de o criză. Ați văzut cât a scăzut și Credit Swiss, pentru că probabil au arătat în rapotări că sunt foarte expuși.

A apărut un rush (panică bancară – n.r.), în momentul în care nicio bancă nu e făcută să reziste la retrageri masive în termeni scurt de depozite sau conturi curente. Banii ăia nu îi au efectiv, sunt băgați în niște active, pe care, dacă trebuie să le vândă în pierdere, na belea”, a explicat Gabriel Biriș, pentru Gândul.

Acest context a dus și la scăderea prețului petrolului.

„Este posibil ca așteptările traderilor este să scadă consumul. Se așteaptă să fie o criză și atunci ce faci? Pui arici la buzunar. Și dacă mai avem și o încetinire a creșterii economice, scade consumul, și atunci prognozele lor au dus la scăderea asta”, a precizat avocatul.

Ce se poate face?

Această criză a fost creată masiv de creșterea imensă a datoriei publice din ultimii ani, și nu numai în SUA, ci și în alte state, inclusiv România având o creștere mare.  Statele au ajuns aici ”ca să își ajusteze deficitele, ajutați și de prețul la energie, de ce a făcut Putin”, a mai spus Gabriel Biriș.

”Avem și inflație mare, care ajută statul, cel mai mare beneficiar al inflației. În momentul în care au crescut dobânzile, statele au creat o vulnerabilitate imensă pentru tot sistemul bancar, care este sistemul circulator al organismului care este economia”, a subliniat Gabiel Biriș.

În luna decembrie a anului trecut, datoria publică a României scăzuse, procentual, la 47,2% din Produsul Intern Brut (PIB), de la 48,3% în noiembrie, și 48,9%, la finalul lui 2021, potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Finanțelor.

Nominal, datoria administraţiei publice (datoria guvernamentală) a crescut, în decembrie 2022, la 667,308 miliarde de lei, faţă de 654,545 miliarde de lei în luna precedentă şi 577,522 miliarde de lei la finalul anului 2021.

„În SUA, Fed-ul (Trezoreria – n.r.) a anunțat că va accepta ca garanție titluri de stat la valoarea nominală, asta înseamnă că, dacă o bancă are probleme de lichidități, în loc să vândă tilurile de stat în pierdere, le păstrează, le depune garanție la Fed, iar Fed-ul îi dă un împrumut 1:1, ca să elimine presiunea și să reducă frica ce ar putea să genereze un bank rush (panică bancară), adică să se ducă toți să scoată depozite, mai ales că azi nici nu mai trebuie să te duci la bancă, o faci online, decât dacă vrei cash. Și ce faci cu banii cash? Îî duci acasă, îi pui la saltea?”, a spus Gabriel Biriș.

Astfel, băncile nu sunt obligate să marcheze o pierdere, ceea ce ar duce la evenimente în cascadă.

„Dacă în Europa nu se întâmplă același lucru, că nu există altă soluție – poate fi una combinată cu asta –, dacă nu se intervine rapid, va fi problemă pentru Europa”, a spus avocatul.

Ministerul Finanțelor Publice sau Banca Națională a României sunt instituțiile care ar trebui să intervină, în funcție de prevederile legale. Astfel, spune Gabriel Biriș, în cazul Ministerului Finanțelor Publice, intervenția ar însemna că ar trebui ca, la cererea unei bănci, să-i răscumpere titlurile de stat la valoarea nominală, iar statul va trebui să facă alte împrumuturi pentru a le plăti, cum le face de obicei, de data asta la dobânzi crescute.

„Statele ar trebuie să își asume, la momentul de față, să închidă înainte de termen împrumuturile vechi, adică obligațiunile vechi, și să își asume costul la dobânzi mărite, ceea ce e altă presiune pe deficite, dar asta este, de departe, răul cel mic. Ideea e să se învârtă roata”, a precizat Gabriel Biriș.

De amintit că execuția bugetului general consolidat pe anul 2022 s-a încheiat cu un deficit de 81,01 miliarde de lei. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 1,05%, de la 6,73% din PIB în anul 2021 la 5,68% din PIB în anul 2022, conform execuției bugetului general consolidat la 31 decembrie 2022, publicată de Ministerul Finanțelor.

„Măcar la nivel declarativ, (intervenția – n.r.) trebuia să fie ieri”, a spus avocatul, întrebat când ar trebui autoritățile române să intervină.

„Eu nu înțeleg de ce, dacă eu, care nu sunt un economist, mi-am pus problema asta acum câteva luni, nu și-au pus-o decidenții politici, că practic băncile sunt acum sitting ducks (engl.), pur și simplu stau pe gard și așteaptă glonțul”, a spus Gabriel Biriș.

Impactul falimentului bancar din SUA asupra românilor

În ceea ce privește impactul falimentul din SUA asupra românilor de rând, Gabriel Biriș dă asigurări că populația nu trebuie să își facă griji.

La nivelul omului obișnuit, impactul va fi zero, pentru că, să nu uităm, depozitele populației în România sunt garantate până la 100.000 de euro în bănci și nu trebuie să existe niciun fel de stres pentru cetățenii români. Cu excepția celor care au foarte mulți bani, care au ei grijă de ei.

În plus, trebuie să ținem cont că Banca Națională a impus băncilor din România niște reguli prudențiale foarte stricte. Deci riscul pentru sistemul bancar românesc este semnificativ mai mic decât în Statele Unite și chiar în vestul Europei”, a explicat avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș.

Rezultate financiare pe anul 2023 ale băncilor ar putea să fie afectate, după cum estimează specialistul, dar după profituri semnificative anul trecut.

Totuși, dacă Silicon Valley Bank avea foarte multe active în titluri de stat americane – 80% din portofoliu, cu o maturitate lungă –, acest lucru nu este valabil și la noi în țară.

„În România, lucrul ăsta nu se va întâmpla niciodată, pentru că, pe normele prudențiale impuse de banca națională, expunerea băncilor din sistemul bancar românesc față de titluri de stat românești și în general este mult mai mică, undeva în jur de 25%, pe medie, cu durată scurtă, de doi-trei ani, și atunci pierderea e mult mai mică. Chiar dacă vor face pierderi din reevaluarea activelor – dar care se recuperează când se rambusează principalul – pierderile nu vor pune băncile în pericol, având și alte linii de business care fac profit, nu vor avea probleme”, a subliniat Gabriel Biriș.

În altă ordine de idei, pe termen mediu, când vor veni scăderile dobânzilor, se întoarce roata, respectiv cei cu obligațiuni la dobânzi mai mari le vor putea vinde la prețuri mai bune decât valoarea nominale.

Petrișor Peiu: „Ar trebui să privim lucrurile cu prudență”

Analistul financiar Petrișor Peiu spune că actuala criză „încă nu seamănă” cu ce s-a întâmplat acum peste 15 ani, ca amploare sau factor declanșator.

„În primul și în primul rând, trebuie să înțelegem că nu prea s-au schimbat multe după criza financiară din 2007 – 2008 și că în continuare multe din operațiunile marilor bănci americane sunt riscante. Și se pare că nu numai americane, ci și europene, că acum avem criza Credit Suisse, e și banca ale cărei acțiuni au căzut cel mai mult. Încă nu (seamănă cu ce s-a întâmplat atunci – n.r.), dar și Lehman Brothers a început tot așa, încet”, a axplicat analistul Petrișor Peiu, pentru Gândul.

Petrișor Peiu subliniază un al doilea aspect important în acest context, respectiv contagiunea extrem de rapidă din sistemul bancar.

Într-o singură săptămână, a căzut a 16-a bancă americană, a căzut de tot, a mai căzut una mai mică și acum vorbim despre o situație extrem de dificilă la una dintre vechile și marile bănci elvețiene, europene, deci, Credit Suisse. Dacă Credit Suisse ar avea probleme reale și dacă aceste probleme s-ar dovedi prea dificile pentru a mai putea salva banca, atunci va fi o mare problemă, pentru întreaga Europă”, apreciază analistul.

Efectele negative s-ar resimți inclusiv în România, susține Petrișor Peiu.

„(Problema ar fi – n.r.) și pentru România, sigur, este în Europa. Credit Suisse este prea mare pentru a fi salvată de Guvernul elvețian. Guvernul elvețian nu are, totuși, posibilitățile americanilor, va fi destul de dificil să fie salvată, iar un faliment al Credit Suisse ar antrena foarte multe probleme la toate băncile mari europene.

De ce ne afectează asta și pe noi? Pentru că băncile mari europene au plasamente în băncile românești, băncile românești la rândul lor au plasamente în băncile europene, Banca Națională are plasamente în băcile europene, sunt multe din obligațiunile românești cumpărate de băncile europene, deci piața are multe interdependențe și ar trebui să privim lucrurile cu prudență”, a subliniat Petrișor Peiu.

În ceea ce privește românii obișnuiți, analistul financiar admite că depozitele populației sunt garantate, teoretic, în limita a 100.000 de euro.

„Dar, dacă ne uităm ce sumă se află azi în Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, ne dăm seama și cam ce sume pot fi returnate, deci nu e… Ideea e ca ar trebui să se evite acest lucru, adică este timpul pentru o acțiune concertată a marilor puteri, pentru că acolo sunt problemele, unde sunt băncile mari, băncile românești nu au nicio problemă”, a spus Petrișor Peiu.

Marile puteri economice care ar trebui să acționeze rapid sunt SUA, Marea Britanie, Japonia Franța Germania, a precizat analistul.

În ceea ce privește necesitatea intervenției instituționale la nivel național, Petrișor Peiu a subliniat că BNR a luat deja măsuri, preventive, în momentul în care a cerut băncilor din România să nu distribuie dividende anul acesta sau să fie zgârcite cu distribuția de dividende, ceea ce înseamnă să păstreze lichidități.

„Altceva nu prea are ce să facă”, consideră Petrișor Peiu.

„A fost cu vreo zece zile înainte de ce s-a întâmplat în America. Ce s-a întâmplat se aștepta, într-un fel, se cam vedeau semnele”, a conchis Petrișor Peiu.

În același context, prețul petrolulul a scăzut, pe fondul temerilor că ar urma o criză.


CITEȘTE ȘI:

Cum s-a PRĂBUȘIT a doua cea mai mare bancă din America în 48 de ore. Falimentul Silicon Valley Bank (SVB)

Mesajul lui Joe BIDEN după prăbușirea Silicon Valley Bank și Signature Bank. Ce spune președintele american despre o eventuală criză

Efect de domino pe piețele globale după prăbușirea Silicon Valley Bank și problemele Credit Suisse: Prețul petrolului WTI a coborât sub 70 de dolari pe baril pentru prima dată după 2021, iar EURO și lira sterlină se depreciază puternic

Madalina Prundea
Absolventă a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Departamentul de Limbi Moderne Aplicate din cadrul Facultății de Litere, Mădălina mai mult
Urmărește Gândul.ro pe Google News și Google Showcase
O profesoară va sta la închisoare 13 ani după ce s-a aflat ce i-a făcut...
Imagini şocante cu Carla’s Dreams: 'Spart de drogat la concert'. FOTO
FOTO. Cum arată blonda care l-a asaltat pe fiul celebrului milionar român
El este fotbalistul român care a murit în accidentul cumplit de la Băița. Denis nu...
GALERIE FOTO Comoara din pădure: o femeie a descoperit într-un hambar abandonat 50 de mașini...
MEGA-BOMBĂ! Cristina Cioran e însărcinată cu Alex Dobrescu
Vlad Ciurea, despre cel mai sănătos îndulcitor. Este mult mai bun decât zahărul și mult...
Cine este principalul suspect în cazul morţii copilei de opt ani din Botoşani. Bărbatul a...
Maria, fetiţa de 8 ani dispărută într-o localitate din judeţul Botoşani a fost găsită decedată,...
Cum arată apartamentul lui Ion Țiriac, cât 10 terenuri de tenis, cu un pat de...
Vântul le-a dezgolit pe divele din România! Nu au avut nicio şansă în faţa naturii!...
Simptomele unui ambreiaj defect. Cum îți dai seama dacă ambreiajul trebuie aerisit?
Comisia Europeană: Cote d'Or, Milka, Oreo, Ritz, Toblerone s-au vândut la preţuri mai mari în...
A fost găsită o planetă ca Pământul ÎN OGLINDĂ! Ar exista VIAȚĂ AICI
Este obligatoriu în TOATĂ ROMÂNIA. Trebuie să plătiți la stat. Termenul final e 27 MAI
Mâna Maicii Domnului, o plantă-minune. Suferințele de care te scapă
Cum sună live vocea Cleopatrei Stratan la vârsta de 21 de ani, cu piesa Ghiță....
Cine a ucis-o pe Maria, fetița de 8 ani din Botoșani? Unchiul fetei, în vârstă...
Cum l-a cunoscut Maria Constantin pe Marcel Toader și cum avea acesta să o ajute...
Imagini rare cu Mădălina Ghenea din adolescență. Dovada supremă că a fost de-o frumusețe răpitoare...
BANCUL ZILEI. Ora de fizică. Profesoara îi întreabă pe elevi de unde vine curentul. Doar...
Jennifer Lopez, una dintre cele mai bine plătite cântărețe. „Oglindești ceea ce lumea îți oglindește...
×