Financial Times: Riscurile din România sunt în creștere

România pare să primească mai multă atenție decât merită, în ultima perioadă, o parte bună și o parte mai puțin bună, se arată în articol.

Între factorii pozitivi, economia României, ca și cele ale altor țări europene care beneficiază de îmbunătățirea cererii în Germania, înregistrează o creștere solidă.

În ritmul actual, economia românească este pe cale să înregistreze în acest an o creștere de 3%-3,5%, care ar fi cea mai bună performanță din ultimii șapte ani. Între timp, inflația a devenit negativă. Prețurile de consum au scăzut în iunie cu 1,6% față de aceeași perioadă a anului trecut, în urma reducerii TVA la produsele alimentare.

Banca Națională a României nu va mai reduce dobânzile, ca urmare a încetinirii temporare a inflației. Dobânda de politică monetară se află la un minim de 1,75%, față de un nivel maxim de 10,25% atins în 2008. Orice formă de relaxare monetară va fi mai degrabă sub forma unui nivel mai scăzut al rezervelor obligatorii decât a unei reduceri a dobânzilor.

APĂRARE Turcia încă evaluează participarea la banca globală de apărare a Canadei

00:58

FLASH NEWS Alexandru Muraru îi transmite 5 mesaje lui Nicușor Dan, înaintea consultărilor de la Cotroceni

23:54

BNR nu se grăbește însă. Instituția a anunțat recent că va reanaliza relaxarea monetară, sugerând sfârșitul ciclului de reducere a dobânzilor și o abordare prudentă a nivelului rezervelor obligatorii, notează Financial Times.

Între factorii negativi, articolul memționează trei motive de îngrijorare.

În primul rând, România nu este imună la problemele Greciei, fiind afectată în principal prin intermediul celor patru bănci elene cu operațiuni pe piața locală, care reprezintă împreună circa 10% din activele bancare. Situația poate fi administrată, dar problema se va acutiza dacă băncile elene vor începe să retragă în mod agresiv liniile de creditare și vor repatria sume mari de bani.

BNR se află într-o situație relativ puternică, cu rezerve valutare de circa 30 de miliarde de euro pentru a atenua situația.

În al doilea rând, programul preventiv al României cu FMI expiră în septembrie, iar negocierile de prelungire a acestuia au fost întrerupte, din cauza dezacordurilor legate de subvenționarea prețurilor gazelor și altor probleme legale.

Finanțarea disponibilă prin acest program nu a fost accesată de România, acordul servind în primul rând ca o susținere de către FMI a politicii economice a Guvernului. Acest tip de susținere nu mai există, de fapt Guvernul a anunțat că cheltuielile bugetare din 2016 vor fi semnificativ mai mari decât era planificat.

Guvernul intenționează ca din ianuarie 2016 să reducă TVA la 19%, readucând taxa la nivelul anterior crizei financiare și al programului de austeritate. Executivul speră ca veniturile pierdute să fie compensate parțial prin îmbunătățirea colectării taxelor și ținerea sub control a cheltuielilor bugetare și a menținut ținta de deficit bugetar pentru 2016 la 2,9% din PIB, față de sub 2% în acest an.

Pentru anii următori, Guvernul intenționează reducerea contribuțiilor de asigurări sociale și a cotei unice.

Banca centrală și oficiali ai UE prezenți la București luna trecută sunt sceptici că Guvernul poate menține deficitul bugetar sub nivelul de 3%, încălcând astfel limita acceptată în Uniune.

În al treilea rând, diferitele schimbări fiscale sunt, în parte, o încercare a coaliției de guvernare de creștere a popularității înainte de viitoarele alegeri parlamentare și de a distrage atenția de la acuzațiile de corupție la adresa premierului Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta este investigat sub acuzațiile de fraudă, spălare de bani și evaziune fiscală, fapte săvârșite în perioada în care nu deținea funcții politice. Ponta își susține nevinovăția, în timp ce președintele Klaus Iohannis a spus că premierul ar trebui să demisioneze. Proveniți din partide politice diferite și după ce s-au confruntat în alegerile prezidențiale de anul trecut, nu există dragoste între Ponta și Iohannis, notează FT.

Fără îndoială, conflictele politice, corupția, dezacordurile cu FMI și relaxarea fiscală nu sunt ingrediente pentru o piață emergentă performantă. Se pare că factorii negativi din România încep să îi depășească pe cei pozitivi, conchide articolul.