Harta Bitcoin în România: În ce județe se operează cel mai mult și cum reacționează autoritățile față de moneda virtuală

Potrivit băncii centrale, în zona București-Ilfov, dar și în județele Cluj, Timiș, Brașov și Iași, se regăsesc cele mai intense tranzacții cu Bitcoin – pe care o consideră „schemă virtuală” sau, cel mult, „monedă virtuală”, nerecunoscându-i statutul de „monedă electronică” pe cre îl au banii reali tranzacționați pe carduri.

La polul opus, cu cele mai puține tranzacții Bitcoin, se regăsesc județele Caraș-Severin, Olt și Călărași. Un nivel mediu al operațiunilor Bitcoin se regăsește în județele Tulcea, Dolj, Bihor, Arad, Suceava, Constanța și Maramureș.

DECIZIE Șoferul care a provocat accidentul din Brașov, în urma căruia doi bărbați și-au pierdut viața, va fi cercetat în stare de libertate

21:36

FLASH NEWS Frații Tate se plâng de apa murdară, paturile mici și de gălăgia din închisoare. Răspunsul procurorilor: „FDC Miami nu este un ⁠Marriott”

21:30

Banca Națională a României (BNR) „monitorizează evoluția acestor scheme de monedă virtuală din perspectiva unor potențiale riscuri asupra sistemului financiar”, au arătat reprezentanții băncii centrale la seminarul EU-COFILE organizat, la Sinaia, de BNR, Asociația Română a Băncilor (ARB) și Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu agajează în niciun fel Banca Națională, ci sunt considerații personale, pe care le exprimă ca economiști.

Banca Centrală Europeană (BCE) definește schemele electronice de tip Bitcoin ca fiind „o reprezentare digitală a valorii care nu este emisă de către o bancă centrală, instituție de credit sau instituție de monedă electronică și care, în anumite circumstanțe, poate fi utilizată ca o alternativă la moneda legală”. Iar monedele virtuale sunt definte de BCE ca „o reprezentare digitală a valorii, care nu este emisă de către o bancă centrală sau de către o altă autoritate publică, și a cărei valoare nu este strâns legată de valoarea vreunei monede tradiționale (fiat currency)”.

BNR a transmis primul comunicat referitor la schemele de monedă virtuală și la riscurile asociate acestora în data de 11 martie 2015. „Moneda virtuală nu este monedă națională și nici valută, iar acceptarea acesteia la plată nu este obligatorie din punct de vedere legal. Totodată, moneda virtuală nu reprezintă o formă de monedă electronică, în înțelesul Legii nr. 127/2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică. Utilizarea schemelor de monedă virtuală ca modalitate alternativă de plată prezintă potențiale riscuri pentru sistemul financiar legate de lipsa reglementării și a supravegherii, spălarea banilor, finanțarea terorismului, volatilitatea prețului și lipsa unei securități adecvate”, a arătat, în martie 2015, Banca Națională.

În prezent, definițiile oficiale artă că „schema Bitcoin folosește o rețea descentralizată în care nu este implicată nicio casă de compensare și nicio instituție financiară, toate activitățile fiind desfășurate de către utilizatori. Pentru a putea cumpăra monedă Bitcoin, utilizatorii trebuie să își instaleze un software gratuit, moneda Bitcoin achiziționată fiind ulterior stocată într-un portofel digital”. Iar tranzacțiile cu monedă Bitcoin sunt considerate anonime, întrucât „utilizatorii nu sunt asimilați unor persoane identificabile” și „transferul se realizează direct între utilizatori prin intermediul unor aplicații software disponibile atât pentru computere, cât și pentru telefoane mobile sau tablete”.